Joburile viitorului (şi studiile necesare), având în vedere tendinţele lumii actuale. Care vor fi cele mai căutate şi cele mai bine plătite profesii?

Joburile viitorului se conturează în funcţie de tendinţele tehnologice din prezent, extrem de dinamice (uneori, imprevizibile) şi este evident că, pe de o parte, pentru profesiile actuale (cele care nu vor dispărea) va fi nevoie de noi competenţe, iar, pe de alta, pe piaţa muncii vor apărea (în următorii câţiva ani) profesii cu totul noi, care vor necesita studii şi abilităţi pe măsură. Lumea următorilor ani va fi a celor care vor şti să se adapteze şi vor îndrăzni să iasă din tipare.

Această a patra revoluţie industrială, pe care o parcurgem acum, transferul de tehnologie, deschiderea frontierelor pentru piaţa muncii au generat deja transformări semnificative şi acest trend va continua. Cu siguranţă, va fi nevoie întotdeauna de medici, profesori, ingineri, agricultori etc. (cărora li se vor cere competenţe mereu sporite), dar, concomitent, alte profesii (unele care astăzi nu există încă) vor câştiga teren.

Tendințe globale care influențează joburile viitorului

Pe baza rapoartelor şi statisticilor recente, făcute de companii, agenţii, fundaţii specializate în recrutarea forţei de muncă, trendurile majore, la nivel global, de care depinde specificul profesiilor, în viitorul apropiat, includ:

Tehnologiile digitale / avansul AI –inteligență artificială, procesare de informații, învățare automată, automatizare, Internet of Things (reţea de dispozitive “inteligente”, care pot colecta, prelucra, transmite date, efectuând ajustări automate, furnizând informații utilizatorilor etc.).

Schimbări demografice – populație care îmbătrânește în multe țări, dar și creșterea forței de muncă într-o parte dintre țările în curs de dezvoltare; cerere tot mai mare în asistență medicală, îngrijire, educație.

Tranziția verde / schimbările climatice – nevoia de atenuare / adaptare la efectele schimbărilor climatice (energie regenerabilă, mobilitate, autonomie, eficiență energetică).

Fragmentare geopolitică, incertitudini economice – de exemplu, lanţuri de aprovizionare, protecționism, etc., care pot modifica modul în care se produc bunurile şi felul în care se fac afacerile.

Accent pe competențe umane (soft skills), adaptabilitate, învățare continuă – pe măsură ce multe joburi şi sarcini sunt automatizate, se caută oameni care pot să înveţe rapid, să se adapteze, să lucreze în echipă, să pună în aplicare tehnologii noi.

Joburile viitorului – ce specializări şi ce competenţe se vor căuta în următorii ani?

Joburile viitorului, cunoaşterea tendinţelor pieţei muncii reprezintă o preocupare majoră pentru oamenii de pretutindeni, indiferent că este vorba de persoane care au deja un loc de muncă, o specializare, fie că au acumulat experienţă într-un anumit domeniu sau că sunt tineri, pe băncile şcolii, elevi care, la sfârşitul liceului, vor trebui să facă o opţiune sau studenţi care, în câţiva ani, vor fi în căutarea unui loc de muncă. Iată câteva dintre joburile viitorului apropiat, despre care se preconizează că vor fi foarte căutate şi bine plătite:

Joburile viitorului – Consultant în etică AI (AI Ethics Consultant)

Consultant în etică AI (AI Ethics Consultant) este una dintre cele mai interesante și noi profesii care apar odată cu avansul rapid al inteligenței artificiale. Este vorba despre un specialist care se asigură că tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt dezvoltate și utilizate în mod responsabil, echitabil și conform valorilor umane și legilor. Altfel spus, se ocupă cu asigurarea echilibrului între progres tehnologic și impact social, juridic și moral.

Un consultant în etică AI poate lucra în firme de tehnologie, universități, guvern, ONG-uri, instituții publice sau chiar ca freelancer pentru organizații care implementează AI. Activităţile tipice acestui job sunt:

• Analizarea sistemelor AI, pentru a detecta folosirea incorectă a datelor personale, riscuri pentru confidențialitate, siguranță sau reputație, lipsa transparenței (AI care nu poate fi explicată), discriminări algoritmice (bias de gen, etnie, vârstă etc.).
• Dezvoltarea de politici și ghiduri etice interne, pentru organizații care implementează AI (de exemplu, “Cum decidem când e moral să automatizăm o decizie?”).
• Colaborarea cu echipele de IT și juridic, pentru a verifica dacă produsele AI respectă regulamentele europene.
• Consilierea managerilor / angajaților despre folosirea responsabilă a AI (traininguri, workshopuri, analize de impact etic).
• Participarea la audituri etice, pentru sisteme AI folosite în sectoare sensibile: sănătate, educație, justiție, finanțe etc.

Competenţe şi studii pentru consultant în etică AI, perspective

Consultant în etică AI este un job interdisciplinar, care combină tehnologie, etică și legislație, necesită cunoștințe de bază în AI/ML (cum funcționează algoritmii, datele, modelele), înțelegerea principiilor de design al sistemelor AI, înţelegerea principiilor etice (dreptate, transparență, responsabilitate, respect pentru demnitatea umană), cunoștințe despre legislația europeană, abilitatea de a explica teme complexe într-un limbaj clar pentru non-tehnici, analiză critică şi gândire strategică, pentru evaluarea impactului social și economic al tehnologiilor AI.

În România, nu există încă o specializare exactă “Etica AI”, dar cine este interesat se poate pregăti prin combinații de domenii – Informatică / Inteligență artificială / Data Science – pentru înțelegerea tehnică, Filosofie / Etică / Studii socio-umane – pentru fundamente etice și morale, Drept / Politici publice / Relații internaționale – pentru legislație și reglementare, Masterate interdisciplinare în AI Ethics, Data Governance, Digital Law etc. (deja apar în Europa și există posibilitatea să fie aduse aceste specializări și la unele universități românești în următorii ani).

La nivel global, cererea pentru “Consultant în etică AI” este în creștere – companii mari (Google, Microsoft, Meta, IBM) și instituții publice au deja echipe dedicate.

În România, domeniul este la început, dar UE obligă prin “AI Act” ca marile organizații să efectueze evaluări etice și de risc pentru sistemele AI – deci va apărea cerere pentru consultanți locali. ONG-uri, universități și startup-uri tech (în special în Cluj, București, Iași, Timișoara) încep deja să caute colaboratori cu profil etico-tehnologic.

Joburile viitorului – Manager de echipă om-robot

Manager de echipă om-robot (sau Human–Robot Team Manager) este un alt exemplu legat de joburile viitorului, care pare science-fiction, dar, de fapt, devine o realitate rapidă, mai ales în industrii automatizate, logistică, producție și chiar servicii. Este un job hibrid, între management, inginerie și psihologie organizațională.

Manager de echipă om-robot este persoana care coordonează și optimizează colaborarea dintre angajați umani și sisteme robotizate / AI, astfel încât ambele „părți” să lucreze eficient, sigur și armonios. Practic, nu se mai manageriază doar oameni, ci și interacțiunile oamenilor cu roboții și algoritmii care îi asistă.

Rolul unui Manager de echipă om-robot diferă în funcție de industrie (fabrică, logistică, retail, agricultură, sănătate, birou digital etc.), dar, în general, un manager de echipă om-robot îndeplineşte următoarele roluri:

• Planifică activitățile mixte – decide care sarcini se fac de către oameni și care pot fi automatizate de roboți (fizici sau virtuali).
• Monitorizează colaborarea om–robot – se asigură că roboții nu interferează cu siguranța angajaților, optimizează fluxurile de producție / lucru, intervine când apar erori, conflicte de ritm, neînțelegeri om–mașină.
• “Traducător între lumi”– explică echipei umane ce poate face sistemul AI/ robotul și cum să-l folosească eficient, oferă feedback inginerilor de robotică despre cum percep oamenii munca alături de roboți.
• Dezvoltă cultura organizațională mixtă – ajută angajații să se adapteze la colaborarea cu roboții — fără frică, stres sau rezistență la tehnologie.
• Analizează date de performanță – folosește date generate de roboți (timp de execuție, erori, fluxuri) pentru a optimiza procesele.
• Se asigură de conformitatea etică și legală – roboții lucrează conform normelor de siguranță, fără a încălca drepturile sau intimitatea angajaților.

Perspective în România, posibil traseu pentru cei interesaţi

România are deja câteva sectoare unde acest rol de Manager de echipă om-robot va deveni foarte important:

Automotive & robotică industrială – Dacia, Ford, Bosch, Continental, Emerson etc. folosesc deja roboți colaborativi (cobots) în linii de producție.

Logistică și depozitare – centrele mari (eMAG, FanCourier, DHL, Amazon) încep să folosească roboți mobili pentru manipulare și sortare.

Agricultură de precizie – roboți agricoli, drone, senzori IoT.

Retail și servicii — roboți pentru asistență, inventar, relația cu clienții.

Sănătate — colaborare între personal medical și roboți chirurgicali sau de asistență.

Manager de echipă om-robot este unul dintre joburile viitorului foarte promiţător. Lipsa de specialiști în automatizare și management hibrid va crea cerere ridicată. Este (va fi) o poziție bine plătită, pentru că managerii care pot traduce între “limba oamenilor” și “limba roboților” sunt foarte rari. Este o carieră cu perspectivă lungă – roboții nu vor înlocui oamenii, dar vor avea nevoie de oameni care să coordoneze interacțiunea.

Pentru cei interesaţi de un astfel de job, sunt necesare studii tehnice sau economice – automatizări, robotică, inginerie industrială, management, sau chiar psihologie organizațională, specializare în robotică colaborativă / digital leadership – cursuri online sau mastere (de exemplu, la Politehnica București, UTCN, ULBS, UPT), Certificări suplimentare – siguranță robotică, Lean automation, AI for Industry, Abilități soft – comunicare, leadership empatic, negociere, rezolvare de conflicte.

Freelances Biohacker – o profesie inovatoare, cu mare perspectivă

“Freelance Biohacker” este una dintre cele mai neobișnuite și inovatoare profesii, care apar la intersecția dintre știință, tehnologie, sănătate și creativitate individuală.
Termenul poate suna “exotic”, dar ascunde o realitate profesională tot mai serioasă.

Cuvântul “biohacker” vine din combinarea lui „biology” + „hacker” – adică o persoană care experimentează cu biologia, tehnologia și corpul uman, pentru a optimiza sănătatea, performanța și înțelegerea proceselor biologice.

Un freelance biohacker este cineva care lucrează independent (nu într-un laborator clasic) și aplică cercetare biologică, metode de îmbunătățire corporală sau date biometrice în scopuri inovatoare, educaționale, de consiliere sau dezvoltare personală.

Activitatea unui “Freelance Biohacker” depinde de direcția aleasă – poate fi orientat spre sănătate, date, nutriție, tehnologie sau cercetare DIY. Iată câteva posibiltati/ activităţi:

• Optimizare biologică personală (Human Optimization) – testează diete, suplimente, protocoale de somn, respirație, exerciții, meditație, expunere la frig/ căldură; folosește date biometrice (prin ceasuri inteligente, senzori, aplicații) pentru a măsura efectele.
• Consultanță și coaching de biohacking – lucrează cu persoane care vor să-și îmbunătățească performanța cognitivă, energia sau longevitatea; oferă planuri personalizate bazate pe date și știință (nu pe pseudoștiință).
• Cercetare independentă / DIY biology – desfășoară experimente sigure, în laboratoare comunitare (bio-labs), de exemplu studii despre microbiom, ADN, biotehnologii open-source etc.
• Dezvoltare de produse / conținut – scrie articole, cărți, creează podcasturi, cursuri online despre biohacking; dezvoltă aplicații sau gadgeturi care ajută oamenii să-și monitorizeze corpul.
• Colaborări cu startup-uri biotech, clinici sau institute de wellness – testează produse, tehnologii de monitorizare, diete personalizate; oferă feedback științific, etic sau de utilizator.

Freelance Biohacker – aspecte legale și etice

Un biohacker serios respectă mereu următoarele principii – nu efectuează experimente periculoase sau ilegale, respectă legile biomedicale și reglementările etice, folosește doar date proprii sau cu consimțământ explicit, nu oferă sfaturi medicale fără licență, ci informații bazate pe știință, educație și consultanță responsabilă.

În România, un “freelance biohacker” poate activa legal ca specialist în wellness, nutriție, date biometrice sau educație pentru sănătate, dar nu ca medic sau terapeut clinic (decât dacă are studii acreditate).

Studii de bază recomandate pentru un freelance biohacker – biologie, nutriție, bioinformatică, psihologie, educație fizică, IT, medicină preventivă. Cursuri suplimentare utile – biotehnologie open-source, Human Optimization / Longevity Science, analiza datelor de sănătate, etică în biotehnologie.

Freelance Biohacker poate fi unul dintre joburile viitorului din care se poate câştiga foarte bine prin consultanță personalizată pentru clienți interesați de optimizare biologică, crearea de cursuri online, programe de biohacking, workshopuri, testare de produse și colaborări cu branduri health-tech, freelance writing / research pentru startup-uri biotech, wellness, longevity.

În UE şi în România, deja au apărut comunități de biohackeri și laboratoare deschise/ clinici private care testează protocoale de nutriție personalizată, terapii de regenerare, optimizare hormonală etc., startup-uri în domeniul „health data” și „wearable tech”.

Joburile viitorului – Broker de date cu caracter personal

Profesia de „Broker de date cu caracter personal” (în engleză Personal Data Broker sau Data Exchange Specialist) este una dintre cele mai controversate și, în același timp, promițătoare cariere ale erei digitale.

Un broker de date este o persoană sau o companie care colectează, gestionează, valorifică și intermediază date personale, asigurându-se că acest lucru se face în mod legal, etic și transparent, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Un data broker modern este un intermediar între persoanele ale căror date sunt colectate (noi toți, utilizatorii de internet, pacienți, clienți etc.) și companiile / instituțiile care au nevoie de date (pentru cercetare, marketing, analiză, AI etc.).

Activităţile specifice pentru această profesie, care va ocupa un loc central printre joburile viitorului, sunt:

Colectarea şi gestionarea datelor – din surse multiple (aplicații, dispozitive, tranzacții, rețele sociale, baze de date publice); se asigură că datele sunt colectate cu consimțământ explicit și informat.

• Anonimizarea datelor – elimină informațiile de identificare (nume, CNP, adrese); creează „seturi de date sigure” pentru analiză sau cercetare.
• Intermedierea schimbului de date – – facilitează vânzarea sau partajarea de date între entități (companii, universități, spitale, ONG-uri), în condiții legale și etice.
• Protejarea drepturilor persoanelor – verifică dacă cei care cumpără sau utilizează date respectă drepturile persoanelor vizate (dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitate, la acces etc.).
• Asigurarea conformităţii legale – colaborează cu avocați, ofițeri de protecția datelor, autorități, pentru a se conforma regulilor.

În România, pentru formarea pentru o astfel de profesie, se recomandă studii precum: Drept (specializare în protecția datelor sau dreptul digital), Informatică economică / Data Science / Cibernetică, Științe economice (pentru înțelegerea piețelor de date), masterate sau cursuri postuniversitare.

Piața muncii și perspective pentru Broker de date cu caracter personal

În UE, se dezvoltă o nouă infrastructură numită European Data Space, care creează „piețe de date” sigure pentru diverse domenii (sănătate, agricultură, industrie). România va trebui să implementeze acest model, iar firmele, spitalele, universitățile și instituțiile publice vor avea nevoie de specialiști care pot gestiona și intermedia aceste date. Astfel, rolul de „broker de date” devine unul legal, transparent și valoros — un fel de „notar al datelor digitale”.

În România, un broker de date ar putea lucra pentru Companii IT / fintech (care gestionează date de clienți), pentru clinici / spitale / institute de cercetare (pentru partajare sigură de date medicale), pentru agenții de marketing digital, pentru Start-up-uri de tip data marketplace (care permit utilizatorilor să dețină și să vândă propriile date).

Data Scientist – una dintre cele mai importante și căutate profesii ale prezentului, unul dintre joburile viitorului

Un „Data scientist” colectează, analizează și interpretează volume mari de date, pentru a ajuta organizațiile să ia decizii bazate pe fapte, nu pe intuiție, altfel spus, transformă datele brute în informații utile și în predicții. Activitatea unui data scientist implică un mix de programare, matematică, statistică, analiză de business și inteligență artificială.

Colectează date, se asigură că acestea sunt corecte, complete și coerente, descoperă tipare, tendințe, corelații între variabile, folosește machine learning și AI pentru a anticipa comportamente (de pildă, ce produse va cumpăra un client, ce pacienți au risc crescut de boală etc.), creează rapoarte, dashboard-uri și prezentări vizuale, traduce analizele tehnice în concluzii clare pentru manageri, medici, economiști etc.

Studiile recomandate pentru un Data scientist sunt Informatică, Cibernetică, Matematică, Statistică, Inginerie sau Economie. România este într-o perioadă de creștere rapidă în acest domeniu şi multe companii caută activ data scientists și data analysts, oferind salarii atractive. Se estimează că, până în 2030, cererea pentru data scientists va crește cu peste 30% la nivel mondial.

Joburile viitorului – alte tendinţe

Pe lângă joburile viitorului menţionate anterior (din domeniul Inteligenței artificiale și datelor, securităţii cibernetice etc.), există şi altele care vor înregistra o creştere semnificativă în următorii ani:

• Ingineri în energie regenerabilă (solară, eoliană etc.), ingineri în vehicule electrice și autonome, specialiști în stocare de energie, experți în eficiență energetică si infrastructură “verde”.
• Profesioniști în îngrijire medicală/ sănătate (asistent medical, personal de îngrijire) – în special în geriatrie; dezvoltatori de soluții de sănătate digitală / telemedicină; specialiști în biotehnologie, personal care poate combina abilități medicale şi tehnologice.
• Profesori şi educatori (în special la nivel secundar și universitar), mentori / instructori pentru educaţie continuă, formare profesională orientată către noile tehnologii; formatori de competenţe digitale/AI.
• La mare căutare vor fi şi auditorii blockchain (care să verifice sursele produselor), inginerii Fin Tech (avangarda, în industria financiară, a revoluției digitale, care să dezvolte tehnologii pentru serviciile bancare online, aplicaţii de investiţii etc.), fermierii de biofilm (pentru o agricultură modernă), specialiştii în adaptare climatică, designeri UI şi UX, servicii de livrare şi şoferi camionete uşoare pentru transport marfă, colete etc.

Joburi care, probabil, vor scădea sau vor fi transformate radical

Există şi meserii/ profesii a căror popularitate va scădea drastic sau care se vor transforma radical. Preintre acestea se numără:

• Munci repetitive / administrative, care pot fi automatizate – casieri, operatori de date, funcții de secretariat etc.
• Joburile care nu se adaptează la digitalizare / tehnologii noi vor fi mai puțin cerute.
• Anumite roluri din domeniul financiar/ tradițional bancar, asigurări etc., care pot fi înlocuite parțial cu algoritmi, roboți software etc.

Ce competențe ar trebui dezvoltate pentru joburile viitorului?

Marea provocare pentru companiile din întreaga lume şi pentru oricine se află în situaţia de a obţine sau a schimba un job va fi lupta pentru competenţe, context în care sistemele de învăţământ ar trebui să ţină pasul cu aceste tendinţe şi să aleagă programele şi căile de învăţare cele mai potrivite noilor cerinţe – adaptabilitate, deschidere la învățare continuă, gândire critică, rezolvare de probleme non-standard, creativitate, abilități digitale generale, cunoștințe de AI, lucrul cu date, analiză statistică, abilități de colaborare, comunicare, cunoștințe interdisciplinare.

Pentru a denumi profilul profesional al viitorului şi un nou mod de a munci, se foloseşte astăzi termenul “Knowmads”, propus, în cadrul unei Conferinţe TED, de John Moravec, cercetător la Universitatea Minnesota.

“Knowmads” este un cuvânt inventat, printr-un joc de cuvinte, pentru a reflecta noua realitate, legată de joburile viitorului – “knowledge” (cunoaştere/ cunoştinţe, abilități dobândite prin experiență sau educație; înțelegerea teoretică/ practică a unui subiect) şi “nomad”, făcând referire, în sens figurat, la capacitatea unei persoane de a trece de la un domeniu la altul, de a nu se fixa într-o singură profesie/ într-un singur loc. “Knowmads” sunt cei care pot să lucreze oriunde, oricând, “nomazi ai cunoaşterii”, profesionişti ai viitorului.

Aşadar, “Knowmads” sunt / vor fi acele persoane cu spirit deschis, întreprinzător, rezistente la stres, fără frustrări, cu capacitate de a înţelege orice, imediat, care vor şti să-şi vândă cunoştinţele într-o manieră creativă, care vor aborda un alt fel de a munci, inovativ şi flexibil, care ştiu / vor şti să concilieze viaţa profesională cu cea personală, făcând ceea ce îi pasionează.