Jocurile Olimpice 2020/ 2021, Tokyo, Japonia. Top 11 întâmplări inedite, curiozităţi din istoria JO

Jocurile Olimpice 2020, de la Tokyo, amânate cu un an din cauza pandemiei de Covid-19, au fost deschise vineri, 23 iulie 2021, la ora locală 20:00, de către împăratul Japoniei, Naruhito, pe Stadionul Olimpic, în faţa a doar o mie de spectatori (faţă de capacitatea de 68 000), în condiţii restrictive. Deşi se desfăşoară cu un an întârziere, s-a păstrat titulatura de “Jocurile Olimpice 2020”. Sloganul ales de japonezi este: “Uniţi prin emoţie”.

Flacăra olimpică, pentru această ediţie, a fost aprinsă, după tradiţie, în Olympia, Grecia, la data de 12 martie 2020, şi a fost adusă, cu o aeronavă la Prefectura Miyagi, iar anul acesta, începând cu 25 martie, a străbătut drumul dintre cele 47 de prefecturi nipone, sub sloganul: “Speranţa ne luminează calea”. Flacăra olimpică va rămâne aprinsă până în ultima zi a competiţiei, 8 august.

Miraitowa şi Someity sunt mascotele la Jocurile Olimpice 2020, respectiv Paralimpice, de la Tokyo, inspirate din benzile desenate japoneze. Miraitowa este un cuvânt compus din “mirai” (viitor) şi “towa” (eternitate). Cuvântul a fost ales pentru a exprima încrederea într-un viitor în care “inimile oamenilor vor fi pline de speranţă eternă”.

Sunt prezente, la Jocurile Olimpice 2020, de la Tokyo, 205 de ţări, inclusiv o delegaţie a refugiaţilor. S-au adăugat, de asemenea, cinci noi sporturi olimpice: baseball-softball, skateboarding, karate, surfing şi escaladă. România este prezenta la Jocurile Olimpice de la Tokyo cu 101 sportivi, la înot, canotaj, atletism, gimnastică artistică, scrimă, baschet 3×3, fotbal, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, triatlon, tir cu arcul, judo şi tenis.

Pentru strângerea fondurilor în vederea realizării medaliilor de aur, argint şi bronz, de la Jocurile Olimpice 2020, japonezii au iniţiat o campanie de strângere a dispozitivelor electronice mici, uzate, telefoane în special, iar pentru construcţia podiumurilor s-a folosit plastic reciclat.

Jocurile Olimpice (Olympiaki agones) – “Citius, Altius, Fortius”

Jocurile Olimpice (în limba greacă “Olympiaki agones”) se organizează în ani pari (anul acesta fiind excepţia generată de pandemie), alternând la doi ani, Jocurile olimpice de vară, cu Jocurile olimpice de iarnă (respectiv, patru ani între o ediţie şi alta a JO de vară/ iarnă). Deviza oficială a JO este “Citius, Altius, Fortius” (“Mai repede, mai sus, mai puternic”), iar jurământul olimpic spune: “Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți bine”.

Excelenţă, prietenie, onoare, respect – acestea sunt valorile care sunt celebrate, implicit, la fiecare ediţie a Jocurilor Olimpice. Milioane de telespectatori din întreaga lume empatizează cu starea de spirit olimpică, altfel spus, “olimpismul”, pe care Pierre de Coubertin, “părintele” Jocurilor Olimpice moderne şi cel care a conceput drapelul olimpic (alb, cu cinci cercuri înlănţuite, în culorile albastru, galben, negru, verde şi roşu, simbolizând cele cinci continente), îl definea ca pe “o doctrină a fraternităţii dintre trup şi suflet”, “o filosofie a vieţii, exaltând şi combinând într-un ansamblu echilibrat calităţile corpului, voinţei şi spiritului”.

O coroană de măslin sălbatic, o ramură de palmier…

În antichitate, începând cu secolul al VIII-lea (anul 776 i.Hr.), când au debutat Jocurile Olimpice, în Olympia, centru religios din Grecia antică, sportivii, campionii primeau o coroană de măslin sălbatic, o ramură de palmier şi un sul de lână roşie, erau celebraţi în localităţile lor de baştină, unde erau consideraţi adevăraţi eroi.

Pentru că, în antichitatea grecească, Jocurile Olimpice erau patronate de Zeus şi erau percepute ca expresie a frumuseţii şi a armoniei dintre suflet şi trup, chiar filosofi celebri, precum Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel au participat la competiţii. Pitagora a primit coroana de măslin la proba de pugilat, Aristotel a participat la pentatlon, despre Platon se spune că ar fi câştigat două jocuri la rând, în cadrul probei Pankration, acesta fiind un amestec între wrestling (o formă de sport derivată din luptele greco-romane) şi box.

Top 11 întâmplări inedite, curiozităţi de la Jocurile Olimpice

Şi în epoca modernă, sportivii, cei care se antrenează ani de zile pentru a performa în cele câteva minute de concurs, care fac sacrificii enorme si care îmbrăţişează starea de spirit olimpică şi emoţiile care vin odată cu aceasta, sunt apreciaţi, încurajaţi, aplaudaţi. Iată un Top 11 întâmplări inedite, curiozităţi din istoria mai veche sau mai recentă a Jocurilor Olimpice:

Tenismenul american Richard Williams a câştigat proba de dublu mixt la JO de la Paris, din 1924. Ceea ce este excepţional este însă faptul că el este unul dintre supravieţuitorii de pe Titanic. În data de 12 aprilie 1912, Richard Williams se număra printre cei 953 de pasageri care s-au îmbarcat, la Southampton, pentru călătoria pe Titanic. La data de 15 aprilie, când vasul s-a scufundat, a reuşit să înoate până la o barcă de salvare. Cu picioarele scufundate ore în şir în apele îngheţate ale Atlanticului, a supravieţuit până la sosirea salvatorilor de la RMS Carpathia. Un medic i-a recomandat amputarea picioarelor. Williams Richard a refuzat, a luptat şi a reuşit să se salveze, să-şi reia cariera în tenis, câştigând Openul SUA în 1914 şi 1916 şi, ulterior, o medalie olimpică.

Tarzan la JO…

Johnny Weissmuller, cunoscut ca interpret al celebrului personaj “Tarzan”, din filmul cu acelaşi nume, este un actor american, născut într-o familie de şvabi din Banat. Mai puţin cunoscut este faptul că el a câştigat cinci medalii de aur la nataţie, la JO, şi că a fost mult timp deţinătorul recordului la 100 de metri liber.

Allen Woodring este un atlet american, campion olimpic la cursa de 200 de metri, de la JO din 1920. Iniţial, el nu s-a calificat pentru olimpiadă, dar întâmplarea a făcut ca atletul calificat să nu poată participa la competiţie, fiind înlocuit de Allen Woodring. Pentru că avea pantofii sport extrem de uzaţi, a împrumutat o pereche de la favoritul probei şi, spre uimirea tuturor, a şi câştigat. Nu a mai reuşit nicio performanţă după acest eveniment.

Medaliile prieteniei veşnice…

La JO din 1936, de la Berlin, doi japonezi, participanţi la proba săriturii cu prăjina, s-au clasat, la egalitate, pe locul al doilea. În loc de a concura din nou, pentru a se stabili o ierarhie, cu câte un câştigător pentru fiecare poziţie de pe podium, cei doi au decis să taie fiecare medalie (de argint şi de bronz) în două, să lipească jumătăţile (argint, bronz) , fiecare primind astfel câte o medalie jumătate de argint şi jumătate de bronz – “Medaliile prieteniei veşnice”.

Flacăra olimpică a ajuns şi în spaţiu, înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014. La bordul navei spaţiale Soiuz, trei astronauţi, unul din Rusia, altul american şi altul japonez, pentru prima dată în istorie au ajuns cu simbolul olimpic pe Staţia ISS. Tot la această ediţie a JO, s-au oferit nişte medalii foarte speciale, deoarece, pentru a se marca momentul căderii unui meteorit, din 2013, sportivilor li s-a acordat, pe lânga medalia olimpică, şi una realizată cu fragmente de meteorit.

Władysław Kozakiewicz este un atlet polonez, specialist în săritura cu prăjina. A stabilit două recorduri mondiale şi patru recorduri ale Europei, între 1975 şi 1980. La JO din 1980, de la Moscova, a obţinut medalia de aur, doborând recordul anterior, depăşindu-l pe concurentul rus şi fiind fluierat, din această cauză, de publicul căruia Kozakiewicz i-a răspuns cu un gest obscen. Autorităţile ruse, comuniste, au cerut pedepsirea sportivului, dar guvernul polonez, pentru a-l proteja, a declarat că a fost vorba de nişte spasme musculare incontrolabile.

“Carele de foc” şi tema muzicală a JO

“Carele de foc” (Chariots of Fire) este titlul filmului produs în Marea Britanie, în 1981, realizat de Hugh Hudson, care a fost nominalizat pentru şapte Premii Oscar şi a primit patru – pentru cel mai bun film, cea mai bună coloană sonoră, pentru scenariu original şi pentru cele mai bune costume. Filmul se construieşte în jurul evenimentelor legate de pregătirea atleţilor britanici pentru JO din 1924, patru dintre aceştia, prieteni, fiind în centrul atenţiei, printre ei un pastor protestant, care a ajuns să câştige o medalie de aur la atletism (400 de metri). Impactul acestui film a fost atât de puternic încât şi astăzi, tema muzicală din “ Chariots of Fire” este utilizată oficial la fiecare olimpiadă.

În 1984, la JO de la Los Angeles, McDonald’s a decis să ofere cadouri clienților săi pentru fiecare medalie câștigată de un american – un pahar de sifon pentru fiecare medalie de bronz, o porţie de cartofi prăjiţi pentru fiecare medalie de argint şi un Big Mac, pentru fiecare medalie de aur. Sportivii americani au câştigat atunci 174 de medalii, în absenţa URSS si a blocului comunist (cu excepţia României, Chinei şi Iugoslaviei) care au boicotat JO, ca răspuns la boicotul american de la JO de la Moscova, din 1980. Costurile au fost atât de mari încât, de atunci, McDonald’s nu a mai repetat gestul.

În 2008, Michael Phelps a scris o pagină memorabilă în istoria JO, fiind primul sportiv care a câştigat opt medalii de aur (la nataţie), la o singură ediţie a Jocurilor. Când, în 2012, la Londra, a obţinut o altă medalie, a devenit cel mai medaliat sportiv la JO din toate timpurile, dând cu adevărat sens “excelenţei olimpice”.

România la Jocurile Olimpice

Prima participare a României la Jocurile Olimpice a fost în anul 1900, la Paris, cu un singur sportiv, la tir (Gheorghe Plagino), care s-a clasat pe locul 13, din 31 de participanţi la această probă. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a fost înfiinţat abia în 1914. În 1924, România a participat, pentru prima dată, cu echipa completă şi nu a lipsit decât la ediţiile din 1932, de la Los Angeles, şi 1948, de la Londra şi la JO de iarnă, din 1960, de la Squaw Valley.

Un fapt memorabil în istoria Jocurilor Olimpice este, indiscutabil, cel de la Montreal, din 1976, când Nadia Comăneci, la numai 14 ani, a obţinut “scorul perfect” – de şapte ori nota 10, trei medalii de aur, la individual compus, bârnă şi paralele, o medalie de argint (cu echipa) şi bronz la sol. Tablourile de afişaj nu au fost pregătite pentru un astfel de scor, despre care se credea că este imposibil de realizat. Nadia a rămas, de atunci, nu numai în memoria românilor, ci a lumii întregi, ca “zeiţa de la Montreal”. Luna aceasta s-au împlinit 45 de ani de la “zecele perfect”, “zecele istoric”. Nadia Comăneci a intrat şi în Cartea Recordurilor – Guiness Book – cu prima notă de 10 la gimnastică, dar şi în istoria olimpiadelor, cu cel mai mare total în concursul individual compus și drept cea mai tânără campioană olimpică.

Jocurile Olimpice 2020/ 2021 – primele rezultate ale României

La Jocurile Olimpice 2020, de la Tokyo, până la acest moment, România a obtinut o medalie de aur (Ancuța Bodnar și Simona Radiș), la dublu vâsle feminin, două de argint, la proba de spadă (Ana Maria Popescu) si la patru rame masculin (Cosmin Pascari, Ştefan Berariu, Mugurel Vasile Semciuc), ocupând, deocamdată, locul 17 pe naţiuni, intre cele 205 ţări participante.