Munţii Metaliferi sunt presăraţi cu monumente naturale și sunt plini de vegetaţie. În aceşti munţi, poporul român a scris pagini de istorie, de eroism fără egal în însângeratul an 1784, Răscoala lui Horea şi anul 1848, de mari speranţe, când toată suflarea munţilor, bărbaţi, copii, femei au pus mâna pe arme luptând pentru libertate. La doi kilometri mai sus, în satul Cărpeniș (unde a văzut lumina zilei Cloşca), o vale cu ape ruginii se varsă în apa tulbure a Văii Abrudului, Valea Roşia. Sus, la obârşia Văii Roşii, deasupra comunei Roşia Montană (denumită şi Cetăţile Romane), stă mărturia exploatării minereului de aur şi argint, din cele mai vechi timpuri.
Pe aceste locuri, agatârşii (care scoteau aurul) au fost primii care au săpat muntele în căutarea preţioaselor minerale, apoi au urmat dacii, apoi romanii (după ce au cucerit Dacia) au exploatat din plin muntele aurifer. Dealul Cetăţii este străbătut de zeci de kilometri de galerie sau puţuri adânci săpate după minereu şi a fost declarat monument al naturii. Aici, au fost găsite ,,Tablele cerate” din care se cunoaşte modul cum exploatau romanii aceste zăcăminte, iar locuitorii se ocupau de cultivarea viţei-de-vie.
Pentru separarea minereului au fost construite mori de apă, care trebuiau puse în mişcare cu apă, astfel s-au construit lacuri artificiale. Majoritatea dintre ele există şi astăzi, însă nu mai sunt folosite ca altădată. Ele au fost amenajate pentru piscicultură. Aceste lacuri se găsesc în partea de nord-vest şi spre sud-est din Munţii Metaliferi, dinspre Roşia Montană spre Detunata.
Lacul Ţarinii – se află în partea de est a bazinului Roşia Montană, la altitudinea de cca. 1000 m, a fost construit în anul 1900. Lacul are o suprafaţă de 0,60 ha şi o adâncime de 10 m. Este alimentat de trei râuri care nu au un debit prea mare, iar evacuarea apei din lac se face printr-un tunel de beton lung de 135 m. Lacul este înconjurat de ţarini, de unde şi numele lui. De pe digul său se vede o panoramă spre Vf. Vulcan (1263 m), monument al naturii pentru formaţiunile carstice şi geologia sa. De la Roşia Montană, se ajunge la Lacul Mare.
Lacul Mare – este cel mai mare lac din zonă, situat la izvoarele râului Roşia, la altitudinea de 930 m şi a luat fiinţă în anul 1908. Are o formă neregulată, o suprafaţă de 2,50 ha şi o adâncime de maxim 5 m. Este alimentat de trei râuri şi s-a format după construirea unui dig de pământ înalt, lung de 160 m, prevăzut cu un preaplin din beton pentru viitură şi un tunel pentru scurgerea apei în Pârâul Mare. Ca o particularitate, acest lac are fundul căptuşit cu lemn. Lacul Mare se află la o distanţă de 3 km de Roşia Montană.
Alte trei lacuri din Munţii Metaliferi, situate în apropierea localităţii Roşia Montană, sunt: Anghel, Brazi şi Cartuş.
Lacul Anghel – este de formă ovală, s-a format în spatele unui dig lung de 40 m, la altitudinea de 850 m, are o suprafaţă de 0,60 ha şi adâncimea maximă de 4 m. Devărsarea surplusului de apă se face printr-un preaplin construit în peretele digului şi evecuarea apei se face printr-un tunel cu stăvilar. Lacul are şi câteva izvoare de adâncime care îl alimentează.
Lacul dintre Brazi (sau Lacul Brazilor) – este situat în aval de Lacul Anghel, la altitudinea de 930 m, are o suprafaţă de 0,60 ha şi adâncimea maximă de 6 m. Este înconjurat de o frumoasă poiană, iar pe culme, sus, este străjuit de brazi. Are o formă dreptunghiulară şi este alimentat de un râu cu debit mic. Digul ridicat are o lungime de 130 m, iar evacuarea apei din lac se face printr-o ţeavă aflată sub dig. Apa lacului este tulbure şi cu aluviuni aduse de pe versanţi.
Lacul Cartuş – se află situat sub Lacul Brazi, la câteva minute de mers. Este de dimensiuni mai mici, are o suprafaţă de 0,30 ha şi o adâncime maximă de 2 m. Este într-o avansată stare de colmatare.
Lacul Cornii – se află la obârşia Văii Cornea, afluent al Văii Abrudului, în satul Gura Cornii. Este situat la altitudinea de 930 m, în spatele unui dig lung de 200 m. Suprafaţa lacului este de 0,80 ha şi adâncimea maximă de 8 m, fundul lacului fiind acoperit cu un strat de mâl gros de 2 m. Spre ţărm, malurile lacului sunt acoperite de vegetaţie deasă.
Lacul Găurari – se află la o distanţă de 2 km, mai jos, pe Valea Cornii. Are o suprafaţă de 0,40 ha şi o adâncime de 2 m.
Între cele două văi, Cornea şi Roşia, se varsă în Valea Abrudului, pârâul Selişte. La izvoarele lui, se află Lacul Selişte cu o suprafaţă de 0,40 ha şi adâncimea de 2 m.
Lacul Muntari – are o suprafaţă de 0,20 ha, adâncimea maximă de 2 m, fiind acoperit pe fund cu un strat gros de mal. Lacul are o formă rotundă, este situat în spatele unui dig din piatră şi pământ, lung de 75 m, colmatat în faţă, lacul are două pârâie de alimentare. Malurile lacului sunt acoperite cu pipirig, malul dinspre nord-est este abrupt înspre pădurea de fag, iar malul de la est este mlăştinos. De la Lacul Cornii până la Lacul Muntari se fac 2 ore de mers de la cele două Detunate: Detunata Flocoasă (1254 m) şi Detunata Goală (1169 m). Amândouă sunt considerate monumente ale naturii.
Lacurile descrise mai sus şi care aparţin de Munţii Metaliferi alcătuiesc un peisaj minunat, cu aer proaspăt, înmiresmat şi linişte plăcută și constituie locuri ce oferă clipe de destindere, odihnă şi delectare pentru cei ce ajung în aceste locuri.
Lacul Făerag – este un alt lac artificial din Munţii Metaliferi, construit pentru nevoile miniere de la Certej. Este situat la 465 m altitudine, are suprafaţa de 3,40 ha, este adânc de aproximativ 2 m. Este înconjurat de păduri de fag, carpen şi gorun. Lacul este populat natural cu raci și caraşi.
Lacul Caraciu – este un alt lac artificial care a luat fiinţă în anul 1936, pentru nevoi de apă la exploatarea minieră din Tebea, fiind situat într-o poiană, cu câţiva arbori seculari, la altitudinea de 680 m. Lacul este alimentat de pârâul Caraciu, evacuarea apei din lac se face printr-un canal înclinat la o diferenţă de nivel de 15 m faţă de lac. În apropierea lacului, se află Parcul de vânătoare Valea Lungă, populat cu cerbi carpatini, lopătari, mistreţi.
În acesta minunată zonă peisagistică din Munţii Metaliferi, populată din cele mai vechi timpuri, se găsesc câteva monumente ale naturii, unice în felul lor, care merită să fie văzute de turişti. Unul dintre acestea este Dealul cu melci din Vidra, pe Valea Arieșului Mic, mai jos de localitatea Avram Iancu, la 20 km distanţă de Câmpeni şi la 16 km de confluenţa celor două râuri, Arieșul Mare şi Arieșul Mic, la Mihoesti. Alte monumente sunt Piatra Despicată, din andezit, care se află la marginea comunei Roşia Montană, şi Piatra Cerbului, considerată monument geomorfologic.
Piatra Corbului din calcare fosilifere este un alt monumet ce se află pe Valea Ampoiului, lângă satul Tauti (comuna Meteş). Calcarele de la Ampoița se află în apropierea Pietrei Corbului pe Valea Ampoiței, afluent al Ampoiului, mai jos de Lacul Tăuți şi cele două Detunate, la 14 km de localitatea Bucium Cerbul. Important este de văzut mormântul lui Avram Iancu (,,Craiul munţilor”) străjuit de Gorunul lui Horea.
