Lecturi de vară, pe tema verii (fie prin acțiunea plasată în acest anotimp, fie prin atmosfera caldă, relaxată, uneori melancolică sau aventuroasă asociată acestui anotimp), ar putea fi o provocatoare “călătorie” estivală, un interesant exerciţiu intelectual, indiferent unde ne poartă zilele de vacanţă şi cu oricât de multe alte lucruri ne-ar tenta aceasta exuberantă perioadă din an.
Vara este (poate fi) şi despre citit cărţi bune, pentru că, până la urmă, “cărțile sunt o magie unică și portabilă” (Stephen King), “Cărțile sunt avionul, trenul și drumul. Sunt destinația și călătoria. Sunt casa” (Anna Quindlen), “Cărțile sunt oglinzi: vezi în ele ceea ce ai deja în tine” (Carlos Ruiz Zafón), “Fiecare carte — orice carte — este o călătorie în sine. O deschizi și pleci” (Sharon Creech). Iată câteva sugestii pentru o astfel de “călătorie” (nu in sensul de lecturi “ușoare”) care nu poate fi decât un privilegiu şi un dar mai de preţ ca oricare altul:
Lecturi de vară, pe tema verii – “O vară de neuitat”, de Luanne Rice
Romanele scriitoarei americane, contemporane, Luanne Rice, pasionată de natură şi de mare, mai ales, fapt care se vede şi în scrierile sale, au fost traduse în aproape 30 de limbi, bucurându-se de aprecierea cititorilor. Din opera sa, în limba română, a fost tradus numai romanul “O vară de neuitat” (titlul, în limba engleză, “The Perfect Summer”), un roman dens în semnificaţii, menit să trezească emoții puternice.
Acţiunea cărţii se construieşte în jurul unui personaj feminin central – o femeie curajoasă, tenace, o natură reflexivă şi loială – care încearcă să recupereze o iubire pierdută demult, în tinereţe. Romanul prezintă personaje cu caractere puternice, confruntate cu forțe adverse care testează puterea sentimentului.
Vara – “The Perfect Summer”/ “O vară de neuitat” – nu este doar un element de decor sezonier, ci are o complexă valoare simbolică – marchează un punct de cotitură, momentul în care personajele se întorc spre trecut, dar cu dorința de a trăi prezentul din plin. În contrast cu “iarna” vieții, vara semnifică tinerețea care nu a fost uitată, o ultimă șansă la iubire, forţa sentimentelor care au rămas vii, în ciuda trecerii timpului.
Este o metaforă a redescoperirii vieții, a unui foc care nu a fost niciodată stins. Vara, nu este, în roman, doar un anotimp frumos, ci decisiv, pentru că schimbă viețile personajelor pentru totdeauna, e momentul adevărului, iertării și iubirii regăsite. E sezonul în care viața prinde din nou culoare, iar iubirea — uitată, abandonată sau ignorată — își face drum înapoi, în inimi.
Lecturi de vară, pe tema verii – “Vara”, de Karl Ove Knausgard
Karl Ove Knausgard este un foarte interesant scriitor norvegian, cunoscut, in special, pentru o serie de şase volume autobiografice, publicate între 2012 şi 2018, cu titlul generic “Lupta mea”, pentru cartea “Wall Street Journal”, apreciată ca “una dintre senzaţiile literare ale secolului XXI” (The Guardian), dar şi pentru “Cvartetul anotimpurilor” (“Toamna”, “Iarna”, “Primăvara” şi “Vara”). Fiecare volum — dedicat câte unui anotimp — este conceput ca o combinație de eseuri scurte și fragmente de jurnal adresate fiicei sale.
Volumul “Vara” cuprinde circa 50 de mini-eseuri, reflecţii tematice, care pornesc de la observaţii banale și se dezvoltă ca meditații profund filosofice asupra existenței și vieții cotidiene, explorând modul în care obiectele aparent insignifiante pot dezvălui sensuri profunde în viața noastră.
Mini-eseurilor li se adaugă un “Jurnal personal”, în care este descrisă viața de familie în Suedia rurală — zile însorite, joaca copiilor, plimbări, grătar, gânduri despre natură și timp – dar sunt consemnate şi reflecţii despre relaţia autorului cu tatăl sau, despre trecut, artă, trecerea vieţii.
Există, în carte, şi un fragment de ficţiune, sub forma unei scrisori din perspectiva unei femei suedeze, care a avut o relație cu un ofițer german în timpul celui de- al Doilea Război Mondial. Acest fragment adaugă o dimensiune narativă deosebită, dar aparent nu se conectează structural cu restul volumului, contribuind la caracterul neconvențional al cărții. Volumul include şi ilustrații realizate de artistul german Anselm Kiefer, care îmbogățesc vizual textul și subliniază moștenirea artistică și emoțională a “Cvartetului”.
“Vara”, de Karl Ove Knausgård, poate fi inclusă pe lista “Lecturi de vară”, pentru observația atentă asupra lumii şi descoperirea frumuseţii în cele mai banale lucruri, asupra identităţii interioare, pentru scrisul reflexiv, uneori detașat, alteori introspectiv, vulnerabil.
Lecturi de vară, pe tema verii – “O vară italiană”, de Rebecca Serle
“O vară italiană”, romanul tinerei scriitoare americane Rebecca Serle, publicat în 2022 (tradus şi în româneşte), este potrivit pentru “călătoria” “Lecturi de vară”, nu numai pentru că fundalul pe care evoluează personajele ține de acest anotimp, ci şi pentru că oferă o combinaţie interesantă de redescoperire a sinelui, cu o doză de element magic, o mărturisire despre nostalgia pierderii și bucuria reconectării, într-o atmosferă italiană autentică.
Protagonista este Katy, o tânără a cărei viață se prăbușește după moartea mamei sale, Carol, care îi fusese și cea mai bună prietenă și cea mai mare susținătoare. Împreună, planificaseră o vacanță de vis la Positano, pe Coasta Amalfi — călătorie pe care acum Katy trebuie s-o facă singură.
Positano este descris cu un deosebit simţ al detaliilor semnificative – faleze scăldate în soare, ape turcoaz, gastronomie locală delicioasă, atmosfera specific italiană. Autoarea reuşeşte să transpună cititorii în acel loc, de vreme ce mulţi o consideră “lectura perfectă de vară”, potrivită pentru vacanță și pentru zile caniculare.
În mijlocul verii italiene, Katy are parte de un moment “imposibil” – își întâlnește mama, pe Carol, așa cum era cu 30 de ani în urmă – tânără, frumoasă, bronzată și vivace. Acest moment este magic și simbolic — o șansă de a cunoaște femeia de dinainte să devină mama ei.
Relația mamă – fiică este privită dintr-o perspectivă inedită – Katy descoperă că nu o știa cu adevărat pe Carol, ca femeie tânără, şi, pe măsură ce relația dintre cele două evoluează, Katy realizează că mama nu fusese perfectă, ea însăși învăţând să se definească separat de umbra maternă, pentru că trebuie să învețe să meargă mai departe în absența mamei și să-și regăsească identitatea. Stilul este cald și emoțional, uneori intens, o proză mai degrabă reflexivă decât dramatică.
Lecturi de vară, pe tema verii – E. M. Forster, “Camera cu vedere”
E. M. Forster (1879 -1970) este considerat un nume de referinţă în proza engleză, remarcabil prin luciditatea şi fineţea analizei, prin surprinderea mediilor intelectuale din epoca Angliei victoriene (1837 – 1901), evocări care au fost marcate şi de călătoriile scriitorului în Italia, Egipt, India.
“Camera cu vedere” (“A Room with a View”) este roman de dragoste, satiră socială, bildungsroman (roman care urmăreşte formarea unei personalităţi), a cărui acţiune se desfăşoară în Florența (Italia) și Surrey (Anglia).
Cartea surprinde tensiunea dintre libertatea interioară și convențiile sociale stricte ale clasei de mijloc superioare edwardiene, din Anglia de început de secol XX. Este, în esență, o poveste despre maturizare emoțională și emancipare feminină, protagonista fiind o tânără englezoaică, Lucy Honeychurch, din clasa de mijloc, care călătorește în Florența cu verișoara sa, Charlotte Bartlett.
Cele două sunt nemulțumite de camera primită la pensiunea unde s-au cazat, dar un tată excentric, domnul Emerson, și fiul său, George, le oferă cu amabilitate camera lor — care are o vedere frumoasă („room with a view”). George pare a fi un nonconformist, visător și profund diferit de ceea ce societatea așteaptă de la un tânăr. Într-un moment intens, George o sărută pe Lucy în grădină. Charlotte, șocată, intervine și grăbește plecarea lor.
Înapoi în Surrey, Lucy se logodește cu Cecil Vyse, un bărbat cultivat, dar snob și condescendent. George și tatăl său apar întâmplător în viața lor, din nou — mutându-se in apropiere. Lucy rupe logodna cu Cecil, își recunoaște iubirea față de George și pleacă cu el în Italia unde, simbolic, ajung să locuiască chiar în “camera cu vedere”.
Poveste atemporală, adaptări cinematografice şi trei Premii Oscar
“Camera cu vedere” este o poveste atemporală despre iubire, autocunoaștere și libertate, teme surprinse cu subtilitate psihologică şi ironie fină – “Viața, se spune în carte, e ușor de povestit, dar derutant de greu de trăit”.
Romanul a fost transpus cinematografic în 1985 şi a câștigat 3 Premii Oscar (pentru costume, decor și scenariu adaptat). A fost și dramatizat pentru teatru și televiziune de mai multe ori.
“Vara asta va fi altfel”, de Carley Fortune
Carley Fortune este o scriitoare canadiană (n.1985), iar “Vara asta va fi altfel” este romanul său de debut, din 2022 (tradus în româneşte în 2024), urmat, în 2023, de “Meet Me at the Lake”, ambele devenite rapid bestseller-uri.
Pentru lista “lecturi de vară” pe tema verii este foarte potrivit – “o escapadă romantică de vară cu chimie irezistibilă și final satisfăcător”, cum se scria intr- recenzie din “Publishers Weekly”. Este o carte despre prietenie și loialitate, tentaţie vs. promisiune, despre regăsirea sinelui.
Protagonista, Lucy, merge în fiecare vară pe Insula Prințului Edward (Prince Edward Island), în Canada, pentru aer curat, stridii proaspete și vin răcoritor, alături de cea mai bună prietenă, Bridget. An de an, promite că nu va mai repeta noaptea pasională cu Felix, un localnic fermecător, care este fratele mai mic al lui Bridget — dar chimia dintre ei este greu de ignorat.
În vara la care se face referire în carte, Bridget dispare din Toronto cu o săptămână înainte de nuntă. Lucy renunță la viața obișnuită și pleacă să o ajute, aflându-se din nou pe insulă, în fața lui Felix. Replica provocatoare a lui Felix lasă loc unei emoții mai profunde, iar Lucy începe să-şi pună întrebări despre autenticitatea sentimentelor.
Dincolo de acţiune şi personaje, cartea este remarcabilă prin felul în care autoarea creează o atmosferă estivală autentică – plaje cu stânci roșii, plimbări sub soarele auriu, apusuri romantice. Fundalul este unul de escapadă de vară, cu elemente gastronomice (stridii, vin) și peisaje pitorești, care amplifică tensiunea emoțională și senzuală.
“Marea, marea”, de Iris Murdoch
Scriitoarea irlandeză Iris Murdoch (1919 – 1999), cu o solidă pregătire în literatura antică şi în filosofie, evocată în filmul “Iris” (bazat pe memoriile soţului său), laureată a prestigiosului Premiu Booker, în 1978, tocmai pentru romanul “Marea, marea” (“The Sea, the Sea”). Cartea este considerată o capodoperă a literaturii engleze moderne, remarcabilă prin analiza introspectivă și satira fină.
Naratorul este Charles Arrowby, regizor și dramaturg celebru, care decide să se retragă din viața teatrală și să se izoleze într-o casă veche, situată pe coasta Mării Nordului, pe care o numește “Shruff End”. Aici, protagonistul (care este şi narator) îşi rememorează viața profesională, relațiile sentimentale, momente semnificative din trecut.
“Marea”, personaj cu valenţe simbolice
Titlul cărţii – “Marea, marea” – face aluzie la chemarea din clasicul „Thalatta! Thalatta!” sau “Thálassa! Thálassa!”, din scrierea filosofului grec Xenophon, “Anabasis” (anul 370 i.Hr.), în care este relatată expediţia a zece mii de mercenari greci, angajaţi de Cirus cel Tânăr, ca să-l ajute să ajungă la tronul Persiei, în locul fratelui său, Artaxerxes. “Thálassa! Thálassa!” au strigat cei zece mii de mercenari când au zărit, de pe Muntele Madur (Turcia), Marea Neagră. Titlul preia şi versul din poemul lui Paul Valéry, “La Mer, la Mer, perpétuellement renouvelée!” (“Marea, Marea reînnoită perpetuu!”).
În romanul scris de Iris Murdoch, marea apare ca un personaj în sine, cu valenţe simbolice – calmă, de o solemnitate poetică, dar uneori învolburată, oglindind zbaterile interioare ale protagonistului.
Charles Arrowby o întâlnește din întâmplare, în satul de lângă mare, pe prima sa iubire, adolescentină, Mary Hartley (acum Fitch), cu care nu mai vorbise de peste 50 de ani. Deși Mary este acum în vârstă și are o viață stabilă, Charles devine obsedat de ea, idealizând trecutul și fiind convins că și ea încă îl iubeşte. De fapt, naratorul trăiește în propria ficțiune sentimentală, ignorând adevărul emoțiilor celorlalți, context în care vanitatea, obsesia, manipularea relaţiilor sunt analizate cu ironie subtilă.
Cartea, care îşi poate găsi locul pe lista “Lecturi de vară”, este o meditație literară despre iluzia iubirii, despre cât de fragil poate fi echilibrul dintre introspecție și realitate. Este potrivită pentru cine caută literatură profundă, cu personaje complexe și cu un stil elegant, care combină filozofia și ficțiunea.
“Marea”, de John Banville
“Marea”/ “The Sea” (2005) este al paisprezecelea roman al autorului irlandez John Banville, distins cu prestigiosul Man Booker Prize, în același an.
Naratorul este Max Morden, un fost istoric de artă care își pierde soția, Anna, după o suferinţă îndelungată. În doliu și într-un moment de criză existențială, se retrage în satul fictiv Ballyless (Irlanda), unde petrecuse o vară semnificativă în copilărie.
Întors la casa denumită “The Cedars”, unde o anume familie (Grace) a stat în tinerețea lui, Max reflectează alternativ asupra primei lui iubiri, din adolescenţă (Chloe Grace), asupra relației cu Anna și ultimele luni ale vieții ei, asupra prezentului marcat de golul lăsat de pierdere.
Povestea curge cu un ritm meditativ, împletind fragmente de evocare, introspecție și imagini poetice intense, atât despre trecut, cât și despre prezent. Scriitorul explorează cum memoria – fragmentară și instabilă – modelează identitatea (Max încearcă să se regăsească prin amintirile sale despre familia Grace, Anna și viața de copil). Alternanța intre trecut şi prezent surprinde fluiditatea și imprecizia memoriei umane.
Marea – ca simbol – reflectă schimbarea continuă, curgerea timpului și fragilitatea existenței. Trecutul și prezentul curg asemenea valurilor care șterg și reconstruiesc țărmul.
Lecturi de vară – “Întâlniri în vacanţă”, de Emily Henry
Foarte tânăra scriitoare americană Emily Henry (n. 1991), recompensată în fiecare an, începând cu 2021, cu “Goodreads Choice Awards” (premii ale celebrului site american de recenzii), este autoarea acestui roman – “Întâlniri în vacanţă” – scris într-un stil dinamic, captivant, consistent, potrivit pentru cei care vor să simtă vibe-ul vacanțelor, cu emoții sincere și dialoguri savuroase.
Este o carte despre prietenie, pierdere și noi începuturi — o proză romantică, plină de căldura vacanțelor, replici vii și auto-reflecție, care va putea fi văzută, într-o transpunere cinematografică, anul viitor.
Pentru cei care vor să-şi cultive abilităţile de lectură în limba engleză, pot fi avute în vedere, pentru “lecturi de vară, pe tema verii”, şi foarte interesantele romane (care nu au fost traduse încă în limba română), dar care se găsesc în librării sau online, precum: “Summer at the Lake”, de Erica James, “A Summer to Remember”, de Erika Montgomery, “One Summer în Italy”, de Sue Moorcroft, “The summer”, de Edith Wharton, “The Olive Tree”, de Lucinda Riley, “The Summer of Impossible Things”, de Rowan Coleman, “Prodigal Summer„, de Barbara Kingsolver (câștigătoare a Premiului Pulitzer), “A Summer at Sea”, de Katie Fforde etc.
