Legea talionului este una dintre cele mai vechi legi, formulată adesea şi în varianta “Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, făcând referire la faptul că o persoană vinovată trebuia tratată în aceeaşi manieră în care a procedat aceasta sau a vrut să procedeze, altfel spus, să primească o pedeapsă similară cu răul făcut. Cuvântul “talion” provine din limba latină – talio, talionis, însemnând “similar”/”la fel”.

Primele forme ale Legii talionului se găsesc în Codul lui Hammurabi, un text juridic care funcţiona în Babilon, încă din mileniul al II-lea i.Hr., cel mai complex cod de legi din Mesopotamia antică. Codul lui Hamurabi cuprinde o listă de peste două sute de vinovăţii şi soluţii date în judecarea diverselor fapte, cu scopul de a se institui o anumită ordine în societate, contracarând tendinţa oamenilor de a-şi face singuri dreptate. La Legea talionului sau “ochi pentru ochi”, care viza, în mod precis, sentinţele în cazuri de crimă, se face referire de trei ori în acest cod antic.

Codul lui Hammurabi

Legea talionului apare şi în vechea tradiţie (religie) mozaică/iudaică (fondată de Moise la sfârşitul secolului al XIII-lea i.Hr.), ale cărei principii sunt cuprinse în Vechiul Testament. Mai exact, în cartea Exodul (cea de-a doua carte din Pentateuh – numele dat celor cinci Cărţi ale lui Moise din Vechiul Testament- “Tora”/”Torah”, adică “Învăţătura”/”Legea”, în originalul ebraic), când profetul Moise se adresează israeliţilor, acesta le spune: “Atunci când soseşte necazul, se va plăti cu viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. Dacă un om ucide, va fi ucis, indiferent cine ar fi el. Dacă este ucis un animal, vinovatul îl va înlocui – viaţă pentru viaţă. Dacă cineva provoacă o infirmitate alcuiva, va primi ce a făcut: fractură pentru fractură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”.

Citește și:  A face alişveriş, a face/a avea o daraveră - sensul şi originea expresiilor

În Deuteronom, a cincea Carte din Pentateuh şi deci şi a Vechiului Testament, însemnând “Un al doilea exemplar al legii”, se adăugă însă: “Părinţii nu-şi vor ucide fiii, nici fiii nu-şi vor ucide părinţii, fiecare va plăti pentru propriul păcat”.

Legea talionului, sensul şi originea expresiei, Codul lui Hammurabi

Există şi pasaje ale Bibliei (în Leviticul, a treia Carte din Vechiul Testament) în care se face apel la iertare şi reconciliere, atunci când este posibil: “Iubeşte-ţi apropele tău ca pe tine însuţi, Eu sunt Etern” sau “Nu spune: Cum s-a purtat cu mine, aşa mă voi purta cu celălalt, căci Eu voi da fiecăruia după faptele lui”.

În Coran, textul sacru al Islamului, despre Legea talionului se spune: “Nu vă temeţi de oameni, temeţi-vă de Mine. Şi nu-mi vindeţi învăţăturile pe nimic. Cei care nu judecă după ce a revelat Allah sunt necredincioşi. Şi Noi am prescris pentru ei viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Rănile intră sub Legea talionului. După aceea, oricine renunţă, din caritate, va ispăşi”.

În zilele noastre, Legea talionului, în felul în care funcţiona în timpurile vechi, nu mai există, dar a rămas ca expresie prin care se subliniază o reacţie, o atitudine, o sancţiune pe care o aplici cuiva, exact în acelaşi fel în care a înţeles respectiva persoană să o aplice.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.