Less is more este o expresie englezească, folosită în diverse contexte de comunicare, ca în limba de origine sau în varianta tradusă – “Mai puţin este mai mult”. Din punct de vedere logic, “Less is more” pare un nonsens, o absurditate, eventual un paradox – un enunţ contradictoriu, exprimând o idee contrară adevărului unanim acceptat.
Mesajul metaforic pe care îl transmite expresia “Less is more” ( Mai puţin este mai mult) se referă la faptul că sunt mai de apreciat lucrurile de calitate, chiar dacă mai puţine, decât cele de proastă calitate, în cantităţi mari. Sau, după cum spune o zicere românească, “Decât mult şi prost, mai bine puţin şi bine”.
Less is more ar putea fi interpretată şi ca variantă a unei alte expresii celebre – “Non multa, sed multum” (“Nu multe, ci mult” – adică nu “multe”, în sens cantitativ, ci “mult”, ca valoare) sau a adagiului aparţinând filosofului antic roman, Cicero – “Non numero, sed pondere” (“Nu după număr, ci după greutate”).
Originea expresiei “Less is more”
Originea expresiei “Less is more” se află într-un poem al scriitorului englez Robert Browning (cel mai important poet din epoca victoriană), poem intitulat “Andrea del Sarto” sau “Pictorul fără cusur”, publicat in 1855. Rădăcinile şi mai adânci ale acestei structuri lingvistice paradoxale trimit însă la dictonul antic, atribuit unuia dintre “Cei şapte înţelepţi ai Greciei antice” – Chilon din Sparta (autor şi al altei maxime celebre – “Cunoaşte-te pe tine însuţi”).
Probabil că Robert Browning nu a anticipat, dar este o certitudine, astăzi, că metafora “Less is more” stă la baza unuia dintre cele mai importante curente artistice – minimalismul, afirmat, cel puţin la început, mai ales în artele vizuale.
În 1947, germanul Ludwig Mies van der Rohe, unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului al XX-lea, a făcut din expresia “Mai puţin este mai mult” sloganul pentru stilul său arhitectural, simplu, curat, puternic, după ce, la începutul secolului trecut, mişcarea “Bauhaus” (“bau” – a construi”, “haus” – “casă”) mizase pe aceeaşi esenţializare şi simplificare a proiectelor arhitectonice, obţinând efecte maxime din folosirea unui număr redus de linii, culori, forme, structuri, materiale.
Less is more – un principiu universal valabil
Ulterior, minimalismul s-a manifestat şi în celelalte arte – pictură, sculptură, muzică, literatură, design etc. În pictura minimalistă, de exemplu, artistii folosesc un număr limitat de culori şi apelează la forme geometrice simple. În sculptură, mai ales în prima etapă a minimalismului (constructivismul), sculptorul Constantin Brâncuşi a avut un rol esenţial, prin stilizarea formelor, prin crearea unui limbaj artistic universal, care a căutat mereu esenţele ascunse dincolo de aparenţe, “spiritul tăinuit în materie”.
În literatură, scriitorii minimalişti (Ernest Hemingway este un exemplu relevant) îşi creează opera într-un registru stilistic simplificat, esenţială fiind libertatea oferită cititorului pentru a descifra mesajul operei. În mod similar, în muzică, stilul minimalist se caracterizează prin repetarea unor fraze muzicale, în muzica actuală stilul “techno minimal” fiind reprezentativ.
De un deosebit succes se bucura principiul “Mai puţin este mai mult”, în prezent, în design-ul interior, răsturnând convingerea unora că opulenţa şi ostentaţia sunt “de bon ton” şi evidenţiind că un spaţiu corect construit, decorat şi mobilat doar cu strictul necesar este semnul unui adevărat rafinament.
“Mai puţin este mai mult” – astăzi, un stil de viaţă
În lumea de astăzi, “Less is more” tinde să devină emblema unui stil de viaţă care să contrabalanseze ritmul ameţitor în care trăim, pledând pentru simplitate, pentru eliminarea exceselor, a risipei, în toate formele, pentru o reaşezare a priorităţilor, altfel spus, pentru calitatea vieţii.
“Mai puţin este mai mult” înseamnă că omul trebuie să conştientizeze că este mai important să muncească echilibrat, să aprecieze ceea ce are, să-şi dorească să evolueze, dar să nu facă din succes o obsesie, să fie fericit (în mod autentic, nu artificial, nu după modelul impus de societate), să călătorească “bine” (nu fără răgaz), să mănânce sănătos (nu mult), să confere calitate, nu cantitate, acţiunilor sale.
“Less is more” şi când comunicăm corect, coerent, convingător, şi când preţuim adevăratele valori, sentimente, fără să ne lăsăm antrenaţi în iureşul “trend-urilor”. Este un îndemn la o simplitate voluntară, asumată, care să “uşureze” viaţa de tot ce este inutil.
