Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana): oaza de spirit și tradiție în Maramureș

Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) este una dintre cele mai reprezentative lăcaşuri religioase din România, fiind situată pe raza administrativă a localităţii cu acelaşi nume. Este aşezată pe un deal, putând fi, astfel, văzută de la distanţe mari.

Mănăstirea a fost ridicată de preotul Nicolae Gherman pentru a cinsti memoria fiicei sale, Anuţa, care a murit la vârsta de zece ani. Se pare că aceasta îi apărea în fiecare noapte în vis, rugându-l să construiască în Dealul Viei – Rohia un sfânt lăcaş religios.

La început, părintele nu a spus nimănui despre aceste vise, însă după ce a făcut-o, o femeie a venit la el şi i-a spus să facă o mănăstire, pentru că Dumnezeu a vorbit prin faţa lui. Aşa s-a născut Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) de astăzi.

Cu toate acestea, preotul nu a reuşit să ridice mănăstirea din prima clipă. Se hotărâse să o ridice în poiana cunoscută de localnici “La stejarul lui Pintea”, aşa că a înfipt o cruce în pământ, după cum este obiceiul. Însă, după câteva zile, crucea nu mai era în acel loc, ci în altă parte, pe o stâncă. Oamenii au crezut că cineva cu rea voinţă a mutat-o, aşa că au pus-o în locul iniţial şi unul dintre localnici a rămas de pază.

Dat fiind faptul că era iarnă şi începuse să ningă, acesta a plecat acasă, iar a doua zi au constatat cu uimire că iar se mutase crucea. Nu era nicio urmă de picior pe zăpada proaspăt căzută, aşa că oamenii locului şi-au dat seama că este un semn divin şi că Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) trebuie ridicată acolo unde se mutase crucea.

În anul 1923, au fost demarate lucrările pentru biserica de lemn, fiind finalizate doi ani mai târziu, cu ajutorul credincioşilor. Biserica a fost sfinţită în anul 1926, primind hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

Deşi era destul de modestă, asta nu i-a împiedicat pe pelerini să vină şi să se roage în ea. Dezvoltarea propriu-zisă a mănăstirii a început după anul 1965 când s-a introdus curent electric şi când a fost asfaltat drumul până la sfântul lăcaş.

În anul 1996, fosta biserică de lemn a Mănăstirii Rohia (Sfânta Ana) a fost desfăcută şi pe locul ei a fost ridicată o nouă biserică, din cărămidă, care a folosit mare parte din materialele de la vechea biserică. Noua biserică este un adevărat monument arhitectural, care îmbina elemente de la toate cele trei provincii româneşti.

Are un plan în formă de cruce, pridvorul este unul în stil brâncovenesc, turnul conţine elemente din Moldova şi înălţimea duce cu gândul la bisericile din Maramureş. Şi mai interesant este faptul că biserica are un subsol unde se găseşte paraclisul “Sfântul Ierarh Nicolae” şi sala mormintelor.

Paraclisul Mănăstirii Rohia (Sfânta Ana) este locul în care se desfăşoară slujbele şi tot aici se regăseşte o icoană a Maicii Domnului, pictată de un călugăr de pe Muntele Athos. Acum câţiva zeci de ani, icoana a supravieţuit unui incendiu – dacă suportul de lemn a fost ars în întregime, pe icoană se văd doar câteva urme, mărturii ale acelui eveniment. Paraclisul se remarcă printr-o pictură extraordinară.

Iconostasul a fost realizat de un profesor de sculptură din Bucureşti, care a reuşit să redea într-o manieră deosebită Sfintele Taine ale Bisericii. Uşile împărăteşti conţin diverse scene din viaţa Mântuitorului, iar stâlpii de susţinere sunt pline de scene ale luptei ardelenilor pentru credinţă şi scene din viaţa martirilor români.

Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) face parte dintr-un adevărat ansamblu monahal. Acesta conţine mai multe clădiri şi obiecte de patrimoniu, şi anume Casa de Stejar, Casa cu Paraclis, Casa Albă, Casa Stăreţiei, Casa Poetului, Altarul de vară, Poarta din sat, Poarta maramureşeană şi Colțul maramureşean.

De asemenea, mănăstirea dispune de o bibliotecă impresionantă, care cuprinde în jur de 40.000 de volume şi reviste teologice. Acestea sunt scrise în română, neogreacă, franceză şi engleză.

Muzeul de la Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) se află în biserica de lemn din Colțul maramureşean. Cuprinde atât icoane pictate pe lemn şi sticlă, din secolul al XVIII-lea, cât şi cărţi vechi bisericeşti.

Printre lucrările cele mai importante din muzeu se află “Cronica Românilor” de Gheorghe Şincai (1853), Biblia lui Şaguna (1856-1858), Evanghelia de la Bucureşti (1725) şi Îndreptarea Legii (1652).

Mănăstirea Rohia (Sfânta Ana) este vizitată de mii de oameni în fiecare an, care vin aici pentru a-şi găsi liniştea sufletească şi pentru a vizita acest ansamblu monahal deosebit. Se ţin slujbe în fiecare zi, după canonul tradiţional, iar pelerinii sunt aşteptaţi oricând să participe la ele.

Mănăstirea este, de asemenea, cunoscută pentru grădinile sale frumos amenajate și pentru traseele de drumeție din apropiere, care oferă ocazia de a explora natura luxuriantă a Maramureșului. Acestea contribuie la experiența unică pe care o oferă vizitatorilor, combinând spiritualitatea cu frumusețea naturală.