Marea Barieră de Corali este un loc remarcabil prin varietate și frumusețe aflat în nord-estul coastei Australiei. Aici se găsește cea mai mare colecție de recife de corali din lume, cu 400 de tipuri de corali, 1500 de specii de pești, 4000 de tipuri de moluște, peste 250 de specii de păsări și multe alte viețuitoare. Tot aici întâlnim și specii aflate pe cale de dispariție precum broasca țestoasă verde.
Fiind cel mai mare recif de corali din lume, Marea Barieră de Corali are un rol semnificativ la nivel global. În 1981, întreg ecosistemul a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO cuprinzând astfel o suprafață de peste 300.000 de kilometri pătrați. Cea mai mare parte se găsește în cadrul Parcului Marin al Marii Bariere de Corali.
Jurisdicția parcului marin se termină în apropierea apelor mai puțin adânci de-a lungul părții continentale (cu excepția porturilor) și în jurul insulelor (cu excepția celor 70 de insule ce fac parte din parcul marin). Mai mult decât atât, Marea Barieră de Corali include și aproximativ 900 de insule ce sunt sub jurisdicția Queensland şi apele interne ale Queensland ce intră sub limitele patrimoniului mondial. Queensland este responsabilă de managementul parcului marin și de cele mai multe dintre insule. Australia și Queensland se află într-un parteneriat de cooperare iar unele înțelegeri formale există între ele în legătură cu managementul și protejarea zonei.
În cadrul Marii Bariere de Corali întâlnim 2500 de recifuri individuale de diferite dimensiuni și aproximativ 900 de insule. Împreună, acestea oferă unele dintre cele mai spectaculoase peisaje maritime din lume.
Diversitatea speciilor și habitatelor și interconectivitatea acestora fac ca Marea Barieră de Corali să fie unul dintre cele mai bogate și complexe ecosisteme din lume. Nici un alt patrimoniu UNESCO nu conține o astfel de diversitate. Această biodiversitate, în mod deosebit speciile endemice, dă Marii Bariere o importanță științifică. Ea este una dintre puținele structuri vizibile din spațiu.
Sub apele oceanului găsim o mare abundență și diversitate de forme, dimensiuni și culori. Aici putem include cele peste 600 de specii de corali, peste 100 de specii de meduze, 3000 de moluște, 500 specii de viermi, 1625 de tipuri de pești, 133 de specii de rechini și pisici de mare și mai mult de 30 de specii de balene și delfini.
Marea Barieră de Corali este un exemplu uimitor de ecosistem ce s-a dezvoltat de-a lungul mileniilor. Zona a fost expusă și inundată de cel puțin 4 cicluri glaciare și interglaciare iar în ultimii 1500 de ani recifele au crescut pe platoul continental. În perioadele glaciare, nivelul apelor scădea, expunând recifele ca niște dealuri de calcar erodat. Râuri mari șerpuiau aceste dealuri iar litoralul se extindea spre est. În timpul perioadelor interglaciare, creșterea nivelului oceanului provoca formarea insulelor intercontinentale și ducea la apariția unor noi faze de creștere a coralilor. Această istorie poate fi văzută în inima vechilor corali. Procesele de evoluție geologică și geomorfică sunt bine reprezentate, legând insulele continentale, coralii și recifele.
Ca cea mai complexă întindere de corali, recifele conțin aproximativ 600 de specii de corali din 60 de genuri. Zonele maritime mai puțin adânci susțin jumătate din diversitatea globală de mangrove și multe specii de iarbă de mare. Apele de aici furnizează locuri de hrănire pentru una dintre cele mai mari populații de dugong.
Șase din cele șapte specii de broască țestoasă marină sunt găsite aici. Pe insula Raine se întâlnește cel mai mare loc de reproducere al broaștei țestoase verzi iar întreaga zonă prezintă un număr impresionant de colonii de broască țestoasă marină.
Undeva la 242 de diferite specii de păsări au fost înregistrate în zonă iar unele dintre aceste locuri de reproducere au o importanță semnificativă la nivel global. Insulele continentale sprijină mii de specii de plante și animale în timp ce coralii au propria faună și floră.
Integritatea ecologică este sporită de mărimea de neegalat și de buna stare de conservare actuală. La momentul în care a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial a fost considerată singura modalitate prin care se putea asigura integritatea ecosistemelor recifelor de corali în toată diversitatea lor.
Un număr de amenințări naturale precum cicloanele și influxurile mari și bruște de apă dulce de pe urma fenomenelor meteorologice extreme pun în pericol fragilul ecosistem; la acestea se adaugă și mai multe acțiuni ale oamenilor, din trecut și din prezent.
Cele mai mari amenințări la adresa viitorului Marii Bariere de Corali vin din partea schimbărilor climei. Poluarea, la rândul ei, are un impact negativ asupra sănătății și rezistenței ecosistemului; în ultimii 150 de ani cantitatea de sediment ce ajunge în parcul marin a crescut de 4 ori. Industrializarea din Queensland are la rândul său un impact nefavorabil din moment ce se încurajează transportul maritim printre recife.
Pentru salvarea acestei minuni este nevoie de respectarea strictă a normelor aflate în vigoare și poate chiar de înăsprirea unor norme de către anumite state.
