Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri care marcheaza inceputul noului an este mersul cu sorcova. Alaturi de alte obiceiuri romanesti care marcheaza Anul Nou, cum ar fi Plugusorul, Semanatul sau jocurile cu animale precum Capra sau Ursul, mersul cu Sorcova este intotdeauna deliciul celor mici. Copiii sunt cei care merg intotdeauna cu Sorcova deoarece ei sunt simbolul puritatii, iar cum acest colind primeste conotatii magice, dupa cum veti putea vedea pe parcursul acestui articol, acestia sunt cei mai potriviti pentru a impartasi cele mai frumoase si mai pure ganduri.

Colindatul din poarta in poarta sau…din usa in usa

Sarbatorile de iarna sunt marcate, nu doar in cultura romaneasca, de colinde al caror scop principal este transmiterea urarilor de bine pentru anul care va urma, dar si vestirea evenimentelor importante care au loc, cum ar fi nasterea Mantuitorului. Pe teritoriul romanesc, colindele exista inca din timpuri stravechi, insa au fost interzise in timpul regimului comunist, pentru a reveni dupa anul 1990.

In dimineata de Anul Nou, grupuri de 3-5 copii si tineri merg din usa in usa sa isi colinde rudele sau vecinii si sa le ureze toate gandurile bune, sanatate si prosperitate pentru anul care abia a inceput. Ca simbol reprezentativ pentru acest colind, copiii tin in mana o sorcova. Etimologia cuvantului “sorcova” provine din cuvantul “surov”, care inseamna “proaspat, crud” in limba bulgara, facand aluzie directa la o ramura de copac abia inumugurita. Cu aceasta ramura de copac se colinda in trecut. Pentru ca aceasta sa inmugureasca pana de Anul Nou, una dintre traditiile legate de sarbatoarea Sfantului Andrei presupune asezarea unei crengute de visin intr-un vas cu apa. Daca aceasta crenguta va inmuguri pana in ziua de Anul Nou, se prevede un an bogat, iar prosperitatea trebuie impartasita si celorlalti prin colindul Sorcovei.

Inca din Antichitate, in prima zi a noului an, oamenii obisnuiau sa isi faca urari de bine, indreptand spre persoana careia i se adreseaza urarea o crenguta de maslin.

Treptat, micuta creanga a inceput sa fie impodobita cu fel de fel de ornamente, beteala stralucitoare, flori si ghirlande din hartie colorata. Impodobirea instrumentului magic difera de la o regiune la alta. In unele parti ale tarii, sorcova este confectionata dintr-o crenguta de brad pe care se agata dulciuri. In timp ce unii copii colinda, altii ii acompaniaza cu clopotei.

Ar fi fost imposibil ca acest obicei sa treaca neobservat de comerciantii “inventivi” care vand in fiecare an pe la tarabe sorcove sclipitoare si kitschoase care nu au legatura cu belsugul, prosperitatea, cu urarile de bine si, nu in ultimul rand, cu natura.

Citește și:  Un an din viata Soarelui - imagine si video de la NASA - Aprilie 2013
Comerciant de nuieluse pentru colindul Sorcova, Foto: dragosteoarba.blogspot.com
Comerciant de nuieluse pentru colindul Sorcova, Foto: dragosteoarba.blogspot.com

Rolul principal al acestui colind este urarea de bine. Versurile care difera foarte putin de la o regiune la alta, sunt urmatoarele:

“Sorcova, vesela,

Sa traiti, sa-mbatraniti,

Peste vara, primavara,

Ca un par, ca un mar,

Ca un fir de trandafir

Tare ca piatra,

Iute ca sageata,

Tare ca fierul,

Iute ca otelul.

La anul şi la multi ani!”, cea de a doua varianta fiind:

“Sorcova, vesela,

Sa traiti, sa-mbatraniți,

Ca un mar, ca un par

Ca un fir de trandafir.

Ca merii, ca perii,

In mijlocul verii;

Ca vita de vie

La Sfanta Marie

Tare ca piatra,

Iute ca sageata

Tare ca fierul

Iute ca otelul.

Vacile laptoase,

Oile lanoase,

Porcii unsuroși

Copii sanatoși.

Cate cuie sunt pe casa

Atatia galbeni pe masa.

La anul si la multi ani!

Sa traiti sa ne dati bani.”

In momentul in care colindul este rostit, sorcova este indreptata catre persoana careia i se adreseaza toate urarile de bine. In acest fel, mersul cu sorcova devine un ritual magic in adevaratul sens al cuvantului, sorcova fiind privita ca o bagheta cu puteri miraculaose, iar versurile au conotatii magice, de asemenea. Elementele din natura, in special cele care fac parte din regnul vegetal, devin elemente sacre ale ritualului magic, ale prosperitatii, sanatatii si binelui general. Pentru ca intregul ritual sa fie dus la bun sfarsit, se spune ca la sfaristul colindei, tinerii care fac urarile de bine trebuie sa arunce cu grane inspre cei pe care tocmai i-au colindat. Iar pentru a-i rasplati pe micii colindatorii, oamenii obisnuiesc sa le umple traistutele cu cele mai bune dulciuri si fructe, dar le pot oferi si bani.

Oare mai simt copiii in ziua de azi aceeasi bucurie de a merge la colindat cu sufletul curat si plin de emotie, asteptand sa primeasca tot felul de bunatati? Sau prefera sa stea in fata calculatorului si sa mai termine un nivel din jocul preferat? Din nefericire, cea de a doua varianta este din ce in ce mai des imbratisata de catre cei mici care nu mai traiesc la aceeasi intensitate bucuria sarbatorilor de iarna. Si chiar daca merg la colindat, fac mofturi atunci cand primesc prajiturele sau fructe, asteptand de fapt… bani. Pe de alta parte, inca exista regiuni in Romania unde traditiile sunt pastrate cu strictete, iar fantezia sarbatorilor de iarna inca dainuie peste aceste meleaguri, spre deliciul turistilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.