Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, numită, în tradiţia românească, şi “Sfinţii Voievozi ai oştirilor cereşti”, este fixată, în calendarul ortodox, pe data de 8 noiembrie şi este ultima mare sărbătoare înainte de începerea Postului Crăciunului. Iniţial, această sărbătoare a fost o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail, ulterior fiind cinstit, în aceeaşi zi, şi Sfântul Arhanghel Gavriil/Gabriel, iar mai târziu, şi “toate cetele cereşti”.

Peste 1,3 milioane de români poartă aceste nume sau derivatele lor, fiind unele dintre cele mai populare din spaţiul românesc şi, în variantele specifice diverselor limbi, în toată lumea.

Mihail si Gavriil, Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

În limba ebraică, Mihail (Mi-cha-El) înseamnă “Cine este ca Dumnezeu?”, iar Gavriil/Gabriel (din “gabar” – “a fi puternic” şi El) – “Dumnezeu este puterea mea”. Ambele nume se termină cu forma prescurtată (-Il/-El) a numelui lui Dumnezeu în limba greacă – Elohim. Cuvântul “Arhanghel” (format din “arche” – “conducător” şi “anghelos” – “mesager”, “sol”) face referire la “Comandantul îngerilor”, “Mesagerul lui Dumnezeu”.

Arhanghelul Mihail (în latină, Michael, în greacă, Michail), potrivit textelor sacre, este “chipul dreptăţii”, iar Gavriil (în latină, Gabriel, în greacă, Gavriil), al “indurării divine, al bucuriei, adevărului şi bunelor vestiri”.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ca sărbătoare a îngerilor care îi ocroresc şi îi îndrumă pe oameni, se cinsteşte încă din secolul al V-lea, răspândindu-se rapid în tot Răsăritul creştin.

Arhanghelul Mihail este cel care a pus capăt “căderii îngerilor” din Rai, rostind cuvintele pe care le auzim, astăzi, în cadrul Liturghiei: “Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte”. El a călăuzit poporul evreu la ieşirea din robia egipteană, i-a vestit lui Lot pieirea Sodomei şi a Gomorei..

Citește și:  Cum este corect – agheazma, aghiazma sau agheasma?

Arhanghelul Gavriil (Gabriel), spun textele sacre, a vestit naşterea prorocilor, dar şi naşterea lui Iisus Hristos, el a prăvălit piatra de la mormântul lui Iisus şi tot el a vestit mironosiţelor Învierea lui Hristos.

În cultura populară românească, de-a lungul timpului, ca semn al preţuirii pentru Arhanghelii Mihail şi Gavriil, care veghează asupra oamenilor, s-au instituit o mulţime de obiceiuri şi tradiţii. În vremurile mai vechi, sărbătoarea dura trei zile – 8, 9 şi 10 noiembrie – Capul Arhanghelului, Mijlocul şi Coada Arhanghelului.

Mihail si Gavriil, Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

Arhanghelul Mihail este protectorul călugărilor, al voievozilor, al armatei creştine, în zilele noastre, protectorul Jandarmeriei. Arhanghelul Gavriil este considerat protectorul femeilor, al copiilor, al familiei.

În bisericile ortodoxe, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt pictaţi pe uşile altarului, Arhanghelul Mihail cu o sabie de foc în mână, simbol al vegherii la poarta Edenului şi de luptător cu forţele răului, iar Gavriil cu un crin în mână, semn al bunelor veşti.

În folclor, ziua de 8 noiembrie, când se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, se mai numeşte şi “Vara Arhanghelilor”, existând o serie de legende potrivit cărora cei doi arhangheli întârzie sosirea iernii, pentru ca oamenii să-şi poată pune în ordine gospodăriile.

Pentru cei care îşi serbează onomastica în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, La mulţi ani!

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.