Celebrul vers „Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim…” aparține scriitorului bucovinean Gheorghe Sion (1822 – 1892), cunoscut ca participant la Revoluția de la 1848, dar rămas în conștiința populară mai ales pentru poezia „Limba românească”, un elogiu adus frumuseții și expresivității limbii pe care o vorbim.
Expresivitatea unei limbi se manifestă în multe feluri, unul dintre acestea fiind bogăția zicerilor/ expresiilor populare, a căror origine rămâne, de cele mai multe ori, necunoscută, alteori se cunosc situații, împrejurările istorice, tradițiile etc. care le-au generat. Iată câteva exemple de expresii despre a căror origine se știe câte ceva:
„Adio și un praz verde” – este o expresie care marchează ironic o despărțire sau care exprimă nerăbdarea/ indiferența față de o despărțire, cu sensul „puțin îmi pasă”. Este alcătuită, așa cum ușor se poate constata, dintr-o asociere inedită a unui neologism – „adio” – cu „prazul” tipic oltenesc, despre care tradiția spune că ar fi și „planta despărțirii” (asociere de cuvinte din care se obține și efectul ironic evident).
„A-și da arama pe față” – expresia are legătură cu faptul că, pe vremuri, uneori, monedele, care se făceau, în mod obișnuit, din aur și argint, erau falsificate, înlocuite cu altele din aramă suflată cu aur. Când stratul aurit se deteriora, ieșea la lumină arama. De aici și expresia referitoare la adevărata „față” a unui om, care nu se arată întotdeauna de la prima vedere.
„A-și pune cenușă în cap” – are sensul de a se pocăi, a regreta, a recunoaște o vinovăție. Expresia vine de la obiceiul evreilor din antichitate, care, atunci când treceau printr-o mare suferință, se acopereau cu un sac și își puneau cenușa în cap, la propriu, cenușa fiind considerată unul dintre cele mai vechi semne de doliu.
„A spune brașoave” – înseamnă a spune minciuni. Expresia are legătură cu obiceiul negustorilor brașoveni care, în timpurile vechi, ducându-se prin sate să își vândă marfa, o lăudau exagerat.
„Ce-i în gură și-n căpușă” – se spune despre o persoană sinceră, care spune adevărul direct, în față. Analogia „gura” – „căpușa” s-a născut, se pare, din comparația între mugurul viței de vie (numit popular „căpușa”), care iese la lumină când se dezgroapă vița, primăvara, și „gura” omului care rostește adevăruri, ca și cum, metaforic vorbind, ar ieși în „lumină”.
„S-a dus bou și s-a întors vacă” – se spune despre cineva care încearcă să se instruiască, să studieze, să se lămurească într-o problemă și se întoarce și mai puțin instruit/ lămurit. Expresia a rămas în conștiința populară din secolul al XIX-lea, când fiii de boieri erau trimiși la studii, la Paris, și mulți se întorceau fără să fi progresat în vreun fel.
„Pe vremea lui Pazvante” – înseamnă în „timpuri de tristă amintire”. În sens propriu, „pazvanții” erau soldați din armata lui Pasvan-Oglu (Osman Pașa), care, răzvrătindu-se împotriva Porții Otomane, au pârjolit ambele maluri ale Dunării, făcând prăpăd.
„Vacs albina” – are sensul: Nimic important/ de neluat în seamă/ fără valoare. În primul rând, se va observa că „vacs” este forma corectă (și nu „vax”), originea termenului fiind în cuvântul german „wachs”. Expresia asociază două cuvinte aparent fără legătură, sensul propriu al lui „vacs” fiind crema de ghete, iar cel figurat, „fără valoare/ fără însemnătate”. Ce să caute „albina” într-un asemenea context? Unii spun că legătura ar ține de faptul că, în crema de ghete Vacs, din perioada interbelică, pentru care a existat și o reclamă celebra – Vacs albina cavaler pasta – se punea și ceară de albine. Expresia a devenit populară după ce scriitorul și umoristul Vlad Musatescu a folosit-o frecvent în scrierile lui, cu sensul „Aiurea, prostii!”.
Fiecare expresie din limba română poartă cu ea o istorie și o tradiție. Adio și un praz verde, de exemplu, nu este doar o frază colorată, ci și o reflectare a umorului specific românesc, legat de obiceiurile și tradițiile culinare. În acest paragraf, explorăm cum expresiile reflectă cultura și istoria românească, oferind cititorilor o înțelegere mai profundă a limbii pe care o vorbesc.
Expresiile pitorești adaugă culoare limbajului nostru, dar este important să le folosim corect. Acest paragraf oferă sfaturi practice despre cum să încorporezi aceste expresii în conversații și scriere, menținând autenticitatea și respectând regulile gramaticale ale limbii române.
Pentru a înțelege mai bine cum să eviți greșelile comune în limba română, citește ghidul nostru detaliat aici. Vei găsi explicații clare și exemple care te vor ajuta să scrii și să vorbești corect.
