Castelul Huniade din Timişoara este sediul central al unuia dintre cele mai frumoase muzee din România – Muzeul Banatului. Castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara între anii 1443-1447, pe locul unui vechi castel medieval ridicat în sec. al XIV-lea de regele Carol Robert de Anjou.
Bazele muzeului au fost puse în anul 1872 de Asociaţia de Istorie şi Arheologie. Doi ani mai târziu, în anul 1874, a luat fiinţă Muzeul de Ştiinţe Naturale, care funcţiona într-o clădire de pe strada Rondei. În anul 1891, la Timişoara, a fost deschis un muzeu complex ilustrând istoria şi natura zonei Banatului.
Muzeul Banatului cuprinde patru secţii: Istorie, Arheologie, Ştiinţele Naturii, Laboratorul Zonal de Restaurare Conservare, precum şi o Bibliotecă de specialitate şi cinci muzee amenajate.
Secţia de Arheologie prezintă, prin exponatele sale, evoluţia vieţii materiale şi spirituale în zona ţinuturilor bănăţene în diferite perioade de timp. Un spaţiu larg a fost afectat culturilor neolitice din partea de vest a ţării. Cultura Tisa este marcată pe teritoriul judeţului prin importantele descoperiri de la Hodoni-Pocioroane, Poarta, Zorlenţu Mare. Se remarcă descoperirea antropomorfă scoasă la lumină prin săpăturile de la Chisoda Veche.
Bogate descoperiri efectuate la Periam-Pecica, Cruceni, topoarele de la Pesac şi Anina sunt mărturii ale locuitorilor acestor zone în perioada marilor schimbări etnice de acum peste trei mii de ani. Ele sunt valoroase mărturii ale culturii geto-dacice. Importante sunt descoperirile arheologice din aşezările dacice de la Remetea Mare şi din regiunea Porţilor de Fier.
Epoca romană este ilustrată prin descoperirile făcute din castrele de la Cruceni, Tibiscum, Corneşti. Semnificativ pentru Muzeul Banatului este faptul că, în anul 1872, primul obiect iventariat de Asociaţia de Istorie şi Arheologie a fost un fragment de pardoseală de la o construcţie romană. Sunt expuse mărfuri din lumea romană şi dacică, ceea ce reflectă convieţuirea romano-autohtonă.
Lapidariul de la Muzeul Banatului conţine o mare cantitate de inscripţii, reliefuri, fragmente din decoraţia unor clădiri ridicate de români la Tibiscum sau în alte localităţi mai mici din raza judeţului. Patrimoniul muzeului înfăţişează şi o serie de antichităţi mediteraneene, cipriote şi egipţiene: vase, figurine, ceramică grecească veche şi elenistică, un sarcofag egiptean şi diferite statuete.
Exponatele muzeului sunt mărturii ale civilizaţiilor care s-au succedat pe teritoriul acesta, subliniind contactele şi colaborarea romanilor cu celelalte neamuri stabilite în Banat. Este expusă o barcă monoxilă recuperată din malul unuia din râurile bănăţene, despre care specialiştii au stabilit că este din secolul al X-lea, folosită de romani.
Se păstrează, printre altele, diploma oraşului liber subordonat numai regelui, situaţie ce-i conferea anumite avantaje. Din exponatele prezente, se observă rolul economic dezvoltat al oraşului Timişoara şi, în general, al zonei bănăţene alături de numeroase unelte, documente şi produse ale breslelor, piese preţioase, tezaure din metale rare, podoabe de neasemuită frumuseţe, realizate de pricepuţi bijutieri ai epocii medievale.
Sunt prezente: arme ale ţăranilor, armuri cavalereşti din sec. al XV-lea. Un întreg sector cuprinzând mărturii ale dominaţiei otomane reflectă drumul lung străbătut de populaţia acestor locuri până la dobândirea libertăţilor sociale şi politice.
Alte exponate prezintă rolul Banatului în Revoluţia de la 1848 din Ţările Romane. Este prezentată contribuţia unor marcante personalităţi locale la marea revoluţie, la modernizarea vieţii sociale româneşti.
Epoca modernă din istoria Banatului se remarcă prin dezvoltarea meşteşugurilor, organizarea corporaţiilor, afirmarea mişcării muncitoreşti. Prin exponatele prezentate, sunt surprinse diferite momente politice petrecute în ţară, precum şi lupta patrioţilor bănăţeni pentru unitate, idealurile de libertate ale locuitorilor de pe aceste meleaguri.
De asemenea, este prezentată contribuţia Banatului la actul formării statului naţional unitar român la 1 decembrie 1918, marile transformări sociale şi economice petrecute în anii următori, precum şi un impresionant tablou al Banatului contemporan.
Muzeul Banatului cuprinde Secţia de istorie cu o colecţie numismatică de emisiuni greceşti dacice, romane, bizantine, feudale româneşti, maghiare şi ale altor state medievale. Cele peste 30 000 de monede sunt bătute în aur, argint şi alte metale.
Colecţia cuprinde cca. 2343 de medalii, matriţe, plachete, insigne, decoraţii, jetoane, 222 monede şi obiecte de podoabă confecţionate din aur. Colecţia de monede are, printre altele, un daric persan al lui Artaxerses şi staterii din timpul lui Alexandru Macedon – din sec. XIV i.Hr. Colecţia de medalioane impresionează prin cele romane din sec. II-III i.Hr. şi medalia cardinalului Petrus Barbus din anul 1455.
Secţia Ştiinţele Naturii a fost restructurată în anul 1937 şi prezentată publicului prin mai multe exponate de un deosebit interes. Ulterior, a fost îmbogăţită şi organizată pe mai multe teme: Mineralogie, Evoluţia Vieţuitoarelor, Evoluţia Omului, Flora şi Fauna Banatului.
Patrimoniul secţiei cuprinde peste 50 000 de piese muzeale repartizate pe colecţii: de roci şi minerale, de paleontologie, de plante presate, fluturi, gândaci, păsări, peşti şi moluşte exotice.
Un capitol este dedicat unor mari personalităţi în domeniul ştiinţelor naturale din ţară şi din străinătate. Tot aici sunt prezentate aspecte de viaţă şi preocupările unor înaintaşi ca: Aristotel, J.B.Lamarck, C.Darwing etc. Sunt prezentate cele mai reprezentative rezultate ale cercetărilor întreprinse de Dimitrie Brândză, Emil Racoviţă, Grigore Cobălcescu, Grigore Ştefănescu, Grigore Antipa şi alţii.
Este prezentată evoluţia vieţii şi vieţuitoarelor de-a lungul erelor şi perioadelor geologice, în funcţie de sistemul solar. Arborele genealogic al celor mai cunoscute vieţuitoare reflectă drumul parcurs în cursul mileniilor de principalele grupuri de plante şi animale.
Acesta înfăţişează evoluţia vieţii de la primele forme de materie organizată şi până la cele mai complexe, culminând cu cel mai evoluat reprezentant al regnului animal – omul. Succesiunea erelor şi transformările geologice petrecute pe teritoriul ţării în decursul a câtorva zeci de milenii sunt prezentate prin fosilele recuperate în urma săpăturilor arheologice în diferite localităţi din Banat.
Colecţia de minerale şi roci prezintă bazine miniere cunoscute. Cele mai interesante materiale se referă la bazinile miniere maramureşene şi din Banat. Sunt, astfel, expuse şi alte numeroase piese aduse din alte bazine miniere româneşti şi europene.
Nu lipsesc nici interesantele eşantioane din mai multe mine americane. Tot aici sunt prezentate diferite minerale, denumirile acestora, formele lor de cristalizare şi fascinantele lor culori, documente, hărţi geologice ale Banatului.
Muzeul prezintă un număr mare de vieţuitoare de pe glob. Se remarcă colecţia de fluturi numărând cca. 15 000 de exemplare din cele 150 000 câte se apreciază că trăiesc pe Terra. Trecerea prin faţa vitrinelor este un fericit contact cu explozia de culori ce caracterizează această lume de basm.
În colecţie, se conservă reprezentanţi din cele 3 600 de specii de fluturi care trăiesc în România şi peste 8 000 de coleoptere. Sectorul vizitat cu cel mai mare interes de către publicul de toate vârstele este cel destinat florei şi faunei Banatului.
Amenajarea muzeistică a acestui sector este structurată pe principalele forme de relief ale judeţului. Plantele şi vieţuitoarele, multe din ele adevărate raritaţi, atrag atenţia asupra bogăţiei naturii din acest colţ de ţară. De o importanţă ştiinţifică mare este colecţia de păsări, numărând peste 2500 de exemplare, cuprinzând aproape întreaga faună ornitologică a României.
După părerile specialiştilor, colecţiile Muzeului Banatului sunt printre cele mai complete din ţară, ele cuprinzând şi specii dispărute de mai multă vreme.
Un plăcut punct de atracţie este şi sectorul de acvaristică. În bazinele cu apă ce reproduc mediile marine, cele mai diverse sunt specii de peşti şi moluşte exotice. Muzeul oferă mostre ale celor mai cunoscute specii de vieţuitoare din apele acestei zone.
Punctele muzeale amenajate de Muzeul Banatului sunt: Expoziţia Memorială ,,Traian Vuia”, Casa Memorială ,,Nikolaus Lenau”, Casa Memorială ,,Ştefan Jager, Expoziţia de Artă Populată ,,Iuliana Folea Troceanu”, Muzeul Balnear din Buziaş.
Expoziţia Memorială ,,Traian Vuia” din localitatea Traian Vuia, Judeţul Timiş prezintă multiplele preocupări ale marelui inventator român, care, în copilărie, a învăţat să confecţioneze zmeii de la învăţătorul său. Imagini originale ilustrează succesul zborului efectuat pe câmpul de la Montesson în 18 martie 1906.
Este prezentat momentul revoluţionar al acestui prim zbor cu mijloacele proprii de bord, pentru istoria aviaţiei. Expoziţia marchează profundul patriotism al inventatorului, reliefând lupta sa antihabsburgică din anii Primului Război Mondial.
Un capitol al expoziţiei prezintă activitatea publicistică din care răzbat ecourile luptei pentru drepturile românilor bănăţeni. Este scoasă în evidenţă activitatea lui Traian Vuia, ca membru al Comitetului Naţional al Românilor de la Paris. De asemenea, câteva exponate reflectă faptul că el a fost un militant în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca membru al Frontului Naţional din Paris, sediul ziarului ,,La Roumanie Libre” aflându-se în locuinţa sa.
În expoziţie, se află copii ale unui număr de peste 20 de brevete de inventator obţinute în ţară sau în Franţa, Anglia, Germania, Belgia, SUA. Tot aici este prezentă şi o bogată corespondență a savantului cu diferite personalităţi. Ultima parte a expoziţiei oglindeşte momentul întoarcerii sale pe pământul patriei, pe care a iubit-o foarte mult şi unde s-a stins din viaţă.
Casa Memorială ,,Ştefan Jager” din Jimbolia, judeţul Timiş, a fost înfiinţată la 31 mai 1969. Casa cuprinde mai multe încăperi: Atelierul de pictură al maestrului, Sala de etnografie, Sala de muzică, Sala de istorie locală, Sala personalităţilor din Jimbolia şi Sala pentru expoziţii temporare.
Ştefan Jager a realizat picturi de ulei pe pânză de o mare valoare universală: ,,Peisaj de mlaştină”, ,,Debarcarea la Dunăre”, ,,Spre lucrul câmpului”, ,,Muncile câmpului”, ,,Jimbolia – Strada Treisz”, ,,Decorarea pălăriilor”, ,,Biserica catolică din centrul Jimboliei”, ,,Moara de vânt”, ,,Berze în cuib”, ,,Cu recolta de porumb spre casă”, ,,Schiţa pentru pictură murală de biserici”, ,,Tinere în port popular – Zăbreni”.
Artistul a realizat şi portrete de o mare expresivitate şi interioare: ,,,,Bunicii şi nepoata”, ,,Portretul mamei la bătrâneţe”, ,,Autoportret”, ,,Portret de bărbat”, ,,Interior de cameră”, ,,Interior şvăbesc” şi altele.
Casa memorială ,,Nikolaus Lenau” din Lenauheim, judeţul Timiş. Poetul Nikolaus Lenau s-a născut la 13 august 1802 în comuna Csatad (azi Lenauheim) şi a decedat la 22 august 1850 într-un sanatoriu la Viena.
Casa memorială a luat fiinţă în 1832 şi cuprinde opt încăperi ce adăpostesc cărţi, manuscrise, documente din presa vremii, tablouri, fotografii, copii xerox – toate amintind de activitatea şi viaţa poetului.
Tot aici se află şi Expoziţia Etnografică Şvăbeasca cu interioare şvăbeşti ce cuprind obiecte de uz gospodăresc, unelte, instalaţii agricole: bicicleta de lemn, macheta de moară, maşina de măcinat, bătător de cânepă, capcană de şoareci, cântar, lacăte, fierăstrău, furci, coase, greble şi altele. Este prezentat portul şvăbesc din Banat printr-o colecţie de 51 perechi de păpuşi îmbrăcate tradiţional, corespunzător portului popular şvăbesc din zonele Banatului.
Poetul a scris poeme ca: ,,Faust”, ,,Savonarola”, ,,Albigenzii”, ,,Don Juan”. Tot aici se află un facsimil al poeziei ,,Unui poet” scris de Nikolaus Lenau şi facsimilul unei scrisori a poetului către Georg von Cotta, care era editorul poeziilor sale.
Expoziţia de Artă Populată ,,Iuliana Folea Troceanu” din Buziaş, judeţul Timiş a fost deschisă în casa părintească a artistei. Sunt prezentate 900 de obiecte de artă populară: brâuri, conciuri, spăcele, cepse, şube, cojoace, cilimuri, ştergare, bechese şi altele. Piesele colecţionate reprezintă obiecte de îmbrăcăminte, ţesături specifice localităţilor din Banat, reprezentative pentru perioada anilor 1860-1925.
În cele şapte încăperi, sunt expuse 16 serii de piese: ţesături, cusături, obiecte de artă din piele. În primele patru camere, sunt expuse: costume populare complete pentru bărbaţi şi femei, piese de podoabe pentru interior (ştergare, ponevi din lână, cilimuri etc) multe eşantioane cu autentice motive ornamentale bănăţene.
Celelalte camere expun obiecte de port popular realizate din piele, cojoace, bechese, şube şi alte piese ca: lăzi de zestre, obiecte de ceramică. Într-o clădire alăturată, sunt exponate din lemn: vârtelniţa, furcă de tors, clupuri, sucală etc.
Muzeul Balnear Buziaş, judeţul Timiş, a fost înfiinţat la 27 septembrie 1987 datorită muzeografului profesor Florin Medelet de la Muzeul Banatului şi la iniţiativa Staţiunii Balneoclimaterice şi cu sprijinul Consilului Popular din localitate.
Muzeul este cu specific balnear și expune, în şase săli, numeroase obiecte, organizate pe mai multe tematici: Sala I prezintă istoricul staţiunii, Sală II, cu istoricul apelor minerale din zona Buziaş, Sala III, cu dezvoltarea staţiunii şi efectele terapeutice ale apelor minerale, Sala IV prezintă un salon din sec. XIX cu mobilier în stil rococo, baroc şi florentin, Sala V expune aparatura pentru tratamente medicale, iar în Sala VI este prezentată macheta staţiunii Buziaş.
Muzeul Banatului are o Bibliotecă de specialitate adresată cercetătorilor, care conţine o colecţie de aproximativ 23 300 cărţi şi 11 000 publicaţii de specialitate din diferite domenii: arheologie, artă, istorie, ştiinţele naturii, etnografie.
Pe lângă exponatele permanente, Muzeul Banatului este activ în organizarea de expoziții temporare, ateliere educative și evenimente culturale care promovează patrimoniul local și atrag atenția asupra importanței conservării tradițiilor. Aceste inițiative sporesc legătura comunității cu istoria și valorile sale.
Muzeul nu este doar un loc de păstrare a trecutului, ci și un centru vibrant de activitate culturală și științifică. Cercetările continue și colaborările cu alte instituții științifice întăresc rolul muzeului ca un lider în studiul și prezentarea istoriei Banatului.
