Din anul 1954, s-a înfiinţat Muzeul de Artă din Craiova, datorită existenţei unui valoros patrimoniu încă din anii 1950-1954, care alcătuia o secţie de artă la Muzeul Olteniei. Fondul muzeal de bază este constituit de Pinacoteca Alexandru şi Aretia Aman, care datează încă din anul 1908. Acesta a fost îmbogăţit mai târziu prin colecţiile dr. Marieta şi dr. Ştefan Jianu, Mihail Ţuculescu şi alţii.
Sediul muzeului se află într-un frumos palat craiovean, al fostului negustor Jean Mihail, care a fost construit în anul 1900 după planurile arhitectului Paul Gottereau. Astăzi, patrimoniul muzeal numără peste 12.000 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, atent grupate pe şcoli şi perioade de lucru.
Muzeul de Artă din Craiova prezintă o apreciabilă parte din creaţia artistică românească, în sălile sale găsindu-se câteva pânze ale înaintaşilor şcolilor româneşti, mulţi dintre ei fiind necunoscuţi, talentaţi meşteri ai icoanelor pe lemn şi pe sticlă. Exponatele prezentate impresionează şi prin vechimea lor.
În cadrul muzeului, funcţionează Cabinetul consacrat lui Constantin Brâncuşi. Sunt prezentate mărturii privitoare la viaţa sculptorului, precum şi o serie de lucrări reprezentative ale diverselor etape ale creaţiei sale, ca de exemplu: ,,Vitellius”, ,,Cap de fetiţă”, ,,Sărutul”, ,,Cap de băiat”, ,,Coapsa”, ,,Fragment de tors”, ,,Domnişoara Pogany”, lucrarea ,,Ecorşeul” din gips colorat, un scaun sculptat, un creion de tâmplărie cu mâna neagră, o cutie din lemn de cireş şi altele.
De asemenea, sunt expuse lucrările lui Carol Valstein – care face parte dintre primii maeştri ai picturii româneşti clasice. Cea mai valoroasă lucrare a acestuia este ,,Portretul serdarului Dimitri Aman” – pictura expusă la acest muzeu. Perioada de început a picturii culte româneşti este reprezentată prin lucrările pictorilor Theodor Aman şi Constantin Lecca.
Câteva săli sunt afectate tablourilor pictorilor Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tăttărescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Henri Catargi. Deosebite prin culoare sunt florile din picturile lui Ştefan Luchian, precum şi chipurile de copil înfăţişate de pânzele lui Nicolae Tonitză.
Muzeul craiovean expune şi operele creatorilor contemporani, dintre care fac parte: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu, Marius Bunescu şi Dimitrie Gheaţă. De asemenea, expoziţia prezintă şi o suită de sculpturi: ,,Bălcescu” opera lui Gheorghe Anghel, sculpturi realizate de Ion Jalea, Dumitru Păciurea, Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Oscar Han, Peter Iacobi, Milita Petrașcu, Alexandru Severin şi alţii.
Sectorul de grafică expune lucrări ale unor artişti români din sec. al XIX-lea şi al XX-lea. Impresionante sunt lucrările lui Ion Ţuculescu şi Gabriel Bratu.
Muzeul de Artă din Craiova are o galerie de artă universală care oferă o imagine completă a evoluţiei artei picturale în cadrul diferitelor şcoli: olandeză, italiană, franceză şi flamandă. Sunt lucrări ce datează, în cea mai mare parte, din sec. XVII-XIX.
Școala flamandă este reprezentată prin picturi ce tratează teme religioase sau alegorii mitologice. Dintre acestea, fac parte: ,,Crucificarea” de Gillis Mostaert, ,,Portretul Anei de Austria” lucrat de Frans ÎI Pourbus, ,,Oraş în flăcări” de Engelbert Ergo.
Școala italiană impresionează prin câteva lucrări, din care amintim: ,,Sfânta Apolonia” de Giovanni Maria Chiodarolo, ,,Sfânta Cecilia cântând la clavecin” copie după Giovanni Battista Salvi, ,,Servitorul lui Avraam întâlneşte pe Rebecca la fântână”, operă din sec. al XVII-lea.
Lucrările de Şcoală olandeză reflectă talentul maeştrilor din centrele de pictură de la Amsterdam, Dordrecht, Utrecht şi Haga. Sunt expuse: ,,Bărbat cu pocal” de Ary de Vois, ,,Pastor cu turma” de Frederic de Moucheron, ,,Portret de bărbat cu tichie” de Jacob Adriaensz Backer şi altele.
Pictura franceză abordează o varietate de stiluri: portrete, peisaje, scena de gen, natura statică, pictura religioasă, mitologică. Sunt expuse câteva lucrări, ca de exemplu: ,,Lupta cu arabii” de H. Bellange, ,,Strada din Cairo” de Th. Frere, ,,Plimbare în parc” de A. Lefebre. Alături de picturi, sunt prezentate şi alte opere de artă: tapiţeria ,,Verdure” de la Oudenaarde, piese din porţelan şi faianţă, piese decorative realizate din fildeş şi argint.
În plus față de aceste colecții permanente, Muzeul de Artă din Craiova organizează expoziții temporare și evenimente culturale care atrag artiști și vizitatori din întreaga țară. Aceste inițiative contribuie la dinamismul vieții culturale din Craiova și la promovarea artei contemporane.
Educația artistică este un alt pilon important al muzeului. Prin ateliere, tururi ghidate și programe interactive, muzeul își propune să inspire și să formeze următoarea generație de artiști și iubitori de artă, consolidând astfel rolul de centru educativ și cultural în regiune.
