Muzeul Județean de Istorie Brașov: o fereastră către trecut

Un frumos monument istoric şi arhitectonic ce datează din sec. al XV-lea este vechea primărie a oraşului Braşov, Casa Sfatului, care adăposteşte, de câţiva ani, Muzeul Judeţean de Istorie din localitate. Foarte important de menţionat este că în acest edificiu, în anul 1600, a fost convocată Dieta Transilvaniei de către domnitorul Mihai Viteazul, moment în care au fost recunoscute drepturile locuitorilor Ţării Bârsei.

Încă din anul 1908, a funcţionat, la Braşov, un muzeu general al regiunii, iar din 1937 a apărut şi un muzeu al Astrei. În cele din urmă, pe baza colecţiilor celor două muzee a fost organizată actuala instituţie.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov prezintă, prin tematica sa, evoluţia societăţii româneşti pe teritoriul oraşului şi în Țara Bârsei, în contextul istoriei naţionale.

În cadrul colecţiilor, sunt prezentate numeroase mărturii arheologice, tipărituri, documente, produse ale breslelor care relevă legăturile permanente ale acestui colţ de ţară cu Țara Românească şi cu Moldova. Interesante sunt scrisorile şi privilegiile adresate braşovenilor de către domnii munteni.

În peşterile de la Râşnov, Valea Coacăzei şi Peştera Mare, s-au descoperit unelte din piatră care arată începuturile vieţii omeneşti pe aceste locuri. Valoroase piese din epoca neolitică au fost descoperite la Braşov, Feldioara, Hălchiu şi alte zone.

Dintre acestea semnificative sunt exponatele ce ilustrează persistența populaţiei geto-dacice, după cucerirea romană. În urma săpăturilor arheologice făcute la Brătei, Toarcla, Drăuseni, Rotbav şi Cincsor, au fost scoase la lumină materiale interesante care elucidează diverse aspecte ale istoriei româneşti în perioada migraţiilor.

Vestigiile cetăţii de la Breaza (situată la poalele Munţilor Făgăraş) confirmă evoluţia populaţiei româneşti, cultura, obiceiurile, îndeletnicirile acesteia din sec. al III-lea până în sec. al XI-lea sau chiar şi după aceea.

Epoca feudală este reprezentată prin Diploma regelui Andrei al II-lea al Ungariei, în care este menţionată Țara Brasei, la 1218. De asemenea, la muzeu, se află expus un act emis în anul 1336, în care este amintit Brașovul sub denumirea de ,,Corona” (oraş).

Numeroase documente înfăţişează contextul general al formării statelor feudale româneşti şi relaţiile dintre ele şi sunt edificatoare asupra permanentei idei de unitate. Este evidenţiat faptul că Brașovul medieval juca un rol de centru economic şi de schimb.

Astfel, un document arată că în anul 1503, la Braşov, au făcut negoţ 100 de negustori din 13 localităţi ale Moldovei şi 270 de negustori din 43 de localităţi ale Ţării Româneşti. Într-o vitrină, este expusă o scrisoare din anul 1521 a lui Neacşu din Câmpulung către judele Brașovului numit Johannes Benkner. Scrisoarea conţine un vechi text redactat în limba română.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov prezintă un grup de cărţi imprimate de cărturarul Coresi în Scheii Brașovului, o serie de tipărituri vechi care ilustrează conştiinţa unităţii de neam şi de limbă a locuitorilor din Transilvania cu cei din exteriorul lanţului carpatic. Aceste tipărituri erau de largă circulaţie în satele româneşti. Numeroase stampe, documente, gravuri şi arme relevă epoca istorică din anii 1599-1600.

Patrimoniul muzeului este impresionant şi prezintă funcţia oraşului drept centru manufacturier şi industrial, cât şi de puternica trăire românească în Transilvania, prin cultură, dar şi prin activitatea unor societăţi de genul ,,Casinei” din Braşov – care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848-1849.

Casina română, înfiinţată în anul 1835, reprezenta, iniţial, o adunare de negustori din Braşov (români, armeni, greci, balcanici), apoi a devenit o instituţie de cultură cu cei mai străluciţi cărturari ai vremii, o societate cultural-politică a românilor braşoveni.

Aici, s-au întâlnit, în anul 1848, personalităţi ale vieţii culturale din Moldova şi Țara Românească: Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Magheru, Alecu Russo şi alţii, ce şi-au adus contribuţia la luptă pentru unitate naţională.

Puternica trăire românească s-a manifestat şi în anul 1859, precum şi în timpul Războiului de Independenţă şi a fost încununată prin Unirea de la 1 decembrie 1918 – după cum o exprimă exponatele muzeului.

De asemenea, materialul prezentat urmăreşte ideea luptelor româneşti din anul declanşării revoluţiei de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă şi eforturile naţiunii împotriva fascismului. O serie de exponate prezintă ramurile industriale din perioada Brașovului socialist.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov deţine o Bibliotecă cu aproximativ 23 000 exemplare, alcătuind colecţii de carte veche, hărţi, carte şi periodice curente.

Sunt păstrate 16 hărţi din sec. al XVII-lea , cu simboluri heraldice ale unor provincii, şi care sunt realizate în stilul Blaew, ele aparținând celebrului cartograf Guiljelmus Blaew. Deosebit de valoroasă este o hartă din sec. al XVI-lea – harta Daciei – care a apărut în anul 1595, la Anvers, şi a aparţinut cartografului Abraham Ortelius.

Secolul al XVIII-lea este reprezentat de un atlas editat la Nurnberg, care a aparţinut Institutului cartografic ,,Urmaşii lui Homann”.

Biblioteca are numeroase cărţi religioase: biblii, ceasloave, octoihuri, liturghiere care datează din sec. XVII-XIX şi au fost tipărite în diferite oraşe, precum Sibiu, Iaşi, Braşov, Râmnic, Buzău, Alba-Iulia. Multe exemplare de carte veche străină tipărite în Austria, Franţa, Elveţia, Germania alcătuiesc o frumoasă colecţie de: biblii, enciclopedii şi manuale de astronomie, ştiinţele naturii, matematică, din sec. al XVIII-lea.

Dintre acestea, amintim: ,,La grande Encyclopedie” (are 31 volume, editată la Paris), Enciclopedia ,,Brokhaus Conversations Lexicon” (1882, are 16 volume, editată la Leipzig). Cea mai veche biblie păstrată aici este ,,Biblia Sacro” (1562, editată la Basel).

Importante sunt colecţiile de carte veche românească, din care fac parte: ,,Cazania lui Varlaam” (1643, tipografia Trei Ierarhi, în timpul domnitorului Vasile Lupu), ,,Historia de rebus Transylvanicis” (1782, editată la Sibiu), ,,Diploma Leopoldină” (1819), ,,Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae” – ,,Petiţia Valahilor din Transilvania” (1791, editată la Cluj), ,,Pravila comercială” a lui Gh.Nica (1837, tipărită la Braşov).

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov cuprinde câteva obiective patrimoniale: Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Graft.

Turnul Alb – este atestat documentar încă de la începutul sec. al XV-lea. Se află pe Dealul Romurilor (Dealul Strajă), are o înălţime de 18 m, este construit din cărămidă şi piatră, cu acoperişul într-o apă.

În interior, are cinci galerii din lemn dispuse pe cinci nivele. Iniţial, a aparţinut meşterilor arămari şi cositorari, fiind loc de apărare a oraşului. În anul 1678, a fost grav afectat de un incendiu, apoi a fost renovat în anul 1723. Aspectul actual este rezultatul lucrărilor de întreţinere din anul 1975, el devenind, astfel, un monument pitoresc al Brașovului.

Turnul Negru – este situat pe o stâncă, pe Dealul Strajă, la o distanţă de 31 m de Bastionul Fierarilor. Turnul era folosit cu mulţi ani în urmă, ca punct de pază şi observaţie. Este o construcţie înaltă de 10 m, realizată din piatră, cu acoperişul în patru ape, ascuţit. În interior, sunt galeriile, fiecare cu câte două orificii de tragere, dispuse pe trei nivele.

Construcţia a primit numele de Turnul Negru în urma incendiului din anul 1559, cauzat de un trăsnet puternic. De-a lungul anilor, s-au făcut lucrări de refacere şi consolidare. Astăzi, construcţia are un aspect nou cu acoperiş piramidal din sticlă.

Demult se ajungea la el printr-un pod mobil, acum există un drum de pe Aleea După Ziduri. Din anul 2001, după ce s-au refăcut scările de acces şi galeriile interioare, Turnul Negru a devenit un punct expoziţional şi aparţine de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.

Bastionul Ţesătorilor – este o cetate construită în două perioade de timp, înconjurată de ziduri groase de 4,3 m la bază. Între anii 1421-1436, s-au realizat galeriile de luptă (ce aveau amplasate bombarde şi archebuze) situate pe primele două nivele, apoi, în 1570-1573, s-au construit galeriile din cele două nivele superioare, precum şi două turnuri de observaţie (pentru supravegherea drumurilor de intrare în cetate de către corpul de gardă). Bastionul Ţesătorilor a fost încredinţat pentru apărare şi întreţinere breslei ţesătorilor de in, de la care şi-a primit şi numele.

În urma lucrărilor de restaurare făcute în anul 1910, Bastionul Ţesătorilor devine muzeu. Sunt prezentate piese şi materiale documentare provenite din săpăturile arheologice, care relevă sistemul de fortificaţii al Ţării Bârsei: arme, cămăşi de zale, fragmente de armuri şi altele.

Este expus paloşul de două mâini, care datează din sec. al XIII-lea şi care a fost descoperit la Cetatea Brașovia (aflată pe vârful Muntelui Tampa). În câteva vitrine ale muzeului, sunt imagini ale Cetăţii Brașovului şi ale fortificaţiilor de pe ziduri. De asemenea, poate fi admirată macheta Cetăţii Brașovului, care a fost realizată din gips policromat pe un suport din lemn, după o stampă din sec. al XVII-lea, de profesorul Friederich Hermann.

Bastionul Graft – a fost construit după anul 1562, în sec al XVI-lea. Fortificaţia este de formă dreptunghiulară, are două nivele şi acoperişul în două ape. Pereţii au guri de tragere, prin care apărătorii cetăţii trăgeau spre inamic cu puşti şi archebuze sau turnau smoala topită.

Bastionul este situat pe canalul Graft, peste care s-a construit, în sec. al XIX-lea, trei arce de sprijin, pentru consolidarea zidurilor cetăţii. În anul 1902, două dintre acestea au fost demolate, precum şi o porţiune din zidul cetăţii. Între Turnul Alb şi Bastionul Graft, s-a construit o scară de legătură, între anii 2003-2004, când s-au făcut lucrări de restaurare.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi obiectivele sale patrimoniale prezintă trecutul istoric şi zbuciumat al Brașovului şi Ţării Bârsei.

Activitățile interactive și atelierele educaționale organizate de muzeu fac istoria accesibilă și captivantă pentru vizitatorii de toate vârstele. În incinta muzeului se găsesc și piese legate de perioada comunistă, oferind o perspectivă complexă asupra schimbărilor politice și sociale din secolul al XX-lea.

Galeria de artă modernă și contemporană prezintă lucrări ale artiștilor locali, subliniind continuitatea și evoluția scenei artistice brașovene. Pe lângă colecțiile permanente, muzeul găzduiește și evenimente speciale, lansări de carte și simpozioane, consolidându-și rolul de centru cultural vital în comunitate.