Muzeul Municipal Curtea de Argeş, situat în imediata apropiere a Bisericii Domneşti, în centrul oraşului, vine să completeze pentru vizitatori, prin exponatele sale, istoria de secole a acestei aşezări care a fost prima capitală a Ţării Româneşti. Clădirea în care funcţionează astăzi muzeul este monument istoric, datând din 1896. Iniţial, prin anii ’50, Muzeul era o completare a complexului istoric reprezentat de Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, cea mai veche din Curtea de Argeş, ctitorie a lui Basarab I, din secolul al XIV-lea. Tot statut de muzeu a avut, între anii 1969-1972, şi Casa Petre Ştefănescu Goanga, monument din secolul al XVIII-lea, casa aparţinând bunicilor marelui cântăreţ de operă, cu studii la Paris şi cunoscut pe marile scene europene. De asemenea, din aceeaşi perioadă şi până astăzi, Casa Norocea este parte a Muzeului Municipal Curtea de Argeş. Această casă, construită între 1922-1923, a aparţinut pictorului Dumitru Norocea, un artist recunoscut pentru talentul său, dar şi prin faptul că a introdus în arta românească tehnica mozaicului şi tot el este cel care a descoperit, în interiorul Bisericii Domneşti, o inscripţie care precizează anul morţii voievodului Basarab I, dată necunoscută din alte surse.

Muzeul Municipal Curtea de Argeş oferă vizitatorilor două expoziţii permanente, una de istorie şi alta de etnografie, în total, peste 12 000 de exponate, cele mai multe provenind din descoperirile istorice şi arheologice făcute în zona Argeșului, de-a lungul timpului, şi din donaţii particulare. Cele şapte săli sunt aranjate după criteriul cronologic, cuprinzând obiecte de cult, arme, bijuterii, colecţii numismatice, documente, statuete din bronz ale domnitorilor de la Argeş etc. Pentru că multe dintre aceste mărturii ale trecutului fac parte din Patrimoniul Naţional, originalele sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, aici aflându-se duplicate. De exemplu, o excepţională piesă de patrimoniu este “Paftaua de la Argeş”, descoperită, în mod surprinzător, abia în 1920, de către istoricul Virgil Drăghiceanu, cel care supraveghea lucrările de renovare a Bisericii Domneşti. În mormântul princiar, despre care nu se poate spune cu certitudine nici astăzi cui aparţine (Vlaicu Vodă, Basarab I sau Radu I- adică legendarul Negru Vodă), s-au găsit, printre altele, o superbă pafta şi treizeci de nasturi de aur, adevărate bijuterii, pe care este reprezentată stema Basarabilor. Paftaua, care închide o curea făcută din piele şi catifea, decorată cu aur şi mărgăritare, este rombică şi reprezintă un castel miniatural, iar în mijloc o imagine simbolică – trup de femeie şi cap de lebădă. Toate trădează un gust artistic desăvârşit, precum şi opulența şi strălucirea Curţii Domneşti de la Argeş, din perioada evului mediu românesc. Stema, care este reprezentată pe nasturii de aur, ca formă, este asemănătoare celei a lui Ştefan cel Mare, ca un scut, alternând două culori, galben şi verde.

Colecţiile numismatice din Muzeul Municipal Curtea de Argeş relevă faptul că nu întâmplător în această aşezare străveche, s-a înfiinţat şi prima monetărie a ţării, în secolul al XIV-lea, de către Vladislav I, localitatea fiind nu numai un centru politic important, ci şi unul economic, dar, mai ales, comercial. S-au găsit şi s-au păstrat monede dacice, romane, medievale, inclusiv un tezaur de monede de la regele maghiar, Carol Robert de Anjou.

Sală destinată vestigiilor arheologice cuprinde diverse obiecte din perioada neolitică, dar şi din cea a romanizării, zona Argeșului fiind unul dintre cele mai vechi teritorii locuite din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. Se păstrează, în Muzeul Municipal Curtea de Argeş, nenumărate mărturii ale culturii Basarabi, din prima epocă a fierului, dovezi ale rezistenţei în istorie, a acestei aşezări, în faţa duşmanilor, facsimile (printre acestea şi unul după Diploma cavalerilor Ioaniţi, din 1247, în care se pomeneşte de existenţa voievodatului lui Seneslau care, se pare, îşi avea reşedinţa tot la Curtea de Argeş. Alte documente atestă privilegiile comerciale pe care domnitori precum Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân le-au acordat meşteşugarilor transilvăneni, braşoveni în special, încurajând, în acest fel, schimburile de mărfuri.

Expoziţia de etnografie din casa Norocea, parte a Muzeului Municipal Curtea de Argeş, este formată din exponate deosebit de interesante legate de ocupaţii, meşteşuguri, costume populare, obiecte de uz casnic, din cele mai vechi timpuri, toate demonstrând o excepţională moştenire culturală. Frumoase vase de lut arată că, într-adevăr, olăritul a fost, în secolele al XVI-lea –al XVII-lea, o ocupaţie de bază în zonă, meşterii olari creând, în Curtea de Argeş, şi prima breaslă de acest fel. De la ei, a rămas şi o bisericuţă (Biserica Olari), valoroasă ca vechime, dar şi prin pictura exterioară, un fapt inedit fiind că este singura biserică din ţară unde “moartea “ este reprezentată pictural, pe unul dintre pereţii exteriori. În privinţa olăritului, trebuie precizat că a rămas şi astăzi o îndeletnicire în care argeşenii sunt foarte pricepuţi, tainele meşteşugului transmiţându-se din generaţie în generaţie, ceramica tradiţională fiind vestită prin smalțul verde inconfundabil.

Costumele populare din zona Argeșului, expuse aici, sunt deosebit de frumoase, unele amintind de portul străbunilor, al geto-dacilor, bărbaţii purtând cioareci din dimie albă, cu cămăşi lungi, în combinaţii de alb şi negru, iar femeile, cămaşă (ie) lucrată de mână, fota sau șorţ cusut cu fir, maramă albă şi opinci.

Arhitectura populară este prezentată prin decoraţiuni exterioare specifice, lucrate în lemn, piese de mobilier rustic, obiecte specifice vieţii ţărăneşti etc.

Cine va ajunge în Curtea de Argeş va fi uimit de frumuseţea locurilor, de strălucirea Bisericii Episcopale, a Bisericii Domneşti, a Bisericii Sân Nicoară, a Bisericii Olari, a Cetăţii Poenari (aflată la câțiva kilometri), edificiu de pe vremea lui Vlad Ţepeş, îşi va reaminti legende pe care le ştie orice român, din orice parte a ţării, precum cea despre geniul artistic şi sacrificiu, a Meşterului Manole şi, desigur, pentru o imagine cât mai diversificată despre acest oraş, nu trebuie să rateze Muzeul Municipal Curtea de Argeş, la doi paşi de Biserica Domnească, deschis zilnic, între orele 9.00-16.00, cu excepţia zilei de luni.

muzeul-municipal-curtea-de-arges.jpg
imagine-cu-muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges.jpg
muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges-vazut-din-lateral.jpg
muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges.jpg
indicator-cu-muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges.jpg
muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges-monument-istoric.jpg
detalii-de-pe-muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges.jpg
vedere-cu-muzeul-municipal-curtea-de-arges-judetul-arges.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ