Muzeul Regiunii Porţilor de Fier a fost inaugurat la 13 mai 1912 din iniţiativa profesorului Al. Barcacila. Iniţial, s-a numit Muzeul Istoric al Liceului Traian şi avea alt sediu. În anul 1926, primeşte denumirea de Muzeul de Istorie şi Etnografie din Turnu Severin. În anul 1945, patrimoniul muzeal se îmbogăţeşte şi se schimbă şi denumirea în Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.

Colecţiile muzeului sunt expuse în câteva secţii: Istorie şi Arheologie, Ştiinţele Naturii, Etnografie şi Artă Populară, Artă, Restaurare şi Conservare.

Secţia de Istorie şi Arheologie a muzeului prezintă o gamă variată de materiale ce dovedesc evoluţia societăţii româneşti pe pământul mehedinţean, din cele mai vechi timpuri. Aici este păstrată una din cele mai importante colecţii cu peste 5 000 de obiecte ce ilustrează viaţa oamenilor în primele etape ale apariţiei sale. Săpăturile arheologice făcute în clișura Dunării au scos la iveală valoroase piese din Peştera Climente II – Dubova, datând din epoca paleoliticului, precum şi singurul schelet uman paleolitic descoperit pe teritoriul României.

O bogată colecţie de ceramică, cu obiecte din epoca bronzului, prezintă preocupările artistice ale oamenilor din acea epocă. Este vorba despre: vasele culturii Gârla Mare şi figurinele descoperite aici. Alte descoperiri de la Ostrovul Mare, Ostrovul Corbului prezintă aspecte din viaţa locuitorilor traci de pe aceste meleaguri. Obiectele descoperite în săpăturile de la Bâlvăneşti, Cireşu, Ostrovul Simian şi Drobeta-Turnu Severin sunt mărturii ale locuitorilor geto-daci care au populat malul nordic al Dunării. La muzeu, se găseşte una din cele mai complete colecţii de fibule dacice.

Lapidariul şi colecţiile de obiecte de factură romană existente la muzeu sunt vechi de aproape două milenii şi ilustrează amplul proces al romanizării locuitorilor din aceste zone. Aici se află macheta monumentalei construcţii, datorate iscusitului inginer al Antichităţii, Apolodor din Damasc, şi anume podul de peste Dunăre construit la Drobeta-Turnu Severin. Ruinele din piatră ale acestui pod se mai văd şi astăzi.

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier deţine o importantă colecţie numismatică cu peste 5 000 de piese aparţinând epocii romane, dar şi din celelalte etape istorice. Ea reflectă caracterul economiei băneşti, nivelul tranzacţiilor desfăşurate prin cunoscutul port dunărean. Alte exponate reflectă viaţa comunităţilor locale din mileniu I e.n. Colecţiile de obiecte din sec. XII-XIII, podoabe, documente şi altele sunt rezultatul vastei cercetări istorice desfăşurate în zonă.

Cetatea Turnu Severin a reprezentat o formaţiune politică de mare importanţă din veacul al XIII-lea. Din exponatele prezente la muzeu, atrag atenţia exemplarele de ceramică smălțuită şi decorată datând din sec. XII-XIV, precum şi tezaurele de obiecte şi monezi specifice epocii feudale. De asemenea, sunt şi exponate originale ce marchează locul judeţului în cadrul marilor momente ale istoriei moderne: Revoluţia din 1821, Revoluţia de la 1848, Războiul de Independenţă din 1877 şi Răscoala din 1907 – toate acestea sunt înfăţişate prin documente, mărturii, mijloace proprii, specifice acestui judeţ.

Se păstrează, la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, sabia lui Mihail Cristodulo Cerkez, marcând personalitatea celui ce a primit capitularea comandantului otoman Osman Pașa la Plevna, în anul 1877. Alte materiale originale reflectă participarea muncitorilor la diferite acţiuni revoluţionare organizate în perioada interbelică. Sunt şi exponate structurate tematic, ce înfăţişează aspecte locale ale actului insurecţiei din august 1944.

Secţia Ştiinţele Naturii prezintă elemente geologice, geografice, flora şi fauna Porţilor de Fier, în mod inclusiv cea din mediul acvatic dunărean. Muzeul dispune de un imens acvariu şi de zece bazine pentru peşti. Patrimoniul acestei secţii se compune din peste 2300 de păsări şi mamifere specifice acestor locuri şi cca. 1300 de plante şi roci.

Într-un material, este prezentat Bazinul Hidrografic al Dunării, compus din cca. 60 de afluenţi, incluzându-se şi defileele străbătute de fluviu în zona Vienei, la Bratislava, în porţiunea Munţilor Bakony, la Porţile de Fier şi în Munţii Măcinului. Important este defileul Porţile de Fier, cu o lungime de 144 km, în care Dunărea atinge până la 54 m adâncime. Există şi o hartă în relief, cu profilul fundului Dunării în această regiune.

De asemenea, sunt prezentate modificările aduse de construirea marelui sistem hidroenergetic şi de navigaţie la Porţile de Fier, comporativ cu ceea ce a fost înainte Dunărea, la Cazane. Sunt prezentate câteva aşezări care au suferit mutaţii Orşova Veche, Eşelniţa, Ogradena, Plavisevita, Tisovita, Svinita şi ostroavele: Ada-Kaleh, Ogradena-Poreci. Dunărea a acoperit o suprafaţă de aproximativ 17 000 ha numai pe malul românesc. La muzeu, sunt prezente elemente geomorfologice, ce prezintă aspecte din teren: peşteri, vârfuri stâncoase etc. Această zonă, datorită climatului cu temperaturi medii anuale de 11°C, are o floră şi o faună specifică.

Sunt stampe din secolele trecute, ce înfăţişează Dunărea de la izvoare şi până la vărsarea sa în mare. Dioramele muzeului prezintă o floră exotică, rară, determinată de aspectul climatic şi o faună cu elemente deosebite, precum: o dioramă ce înfăţişează aspecte ale luptelor dintre o haită de lupi şi un mistreţ, sau imagini dintr-o baltă din zonă. Cutiile-insectar constituie un preţuit material ştiinţific. Frumuseţea peisagistică a zonei este completată de elemente faunistice: broască ţestoasă de uscat, vipera cu corn, râsul, pisica sălbatică, bursucul, şarpele de sadină, lupi şi mistreţi, lăstunul de stâncă, potârnichea de stâncă, ciocănitoarea neagră şi diferite insecte.

Cea mai spectaculoasă porţiune din muzeu o reprezintă Acvariul Dunării cu cele 28 de bazine ale sale. Sunt 12 familii de peşti, din care fac parte sturionii marini (nisetru, păstruga, morunul) care ajungeau în zona Cazanelor, cât şi alţi peşti obişnuiţi din apele Dunării: crap, plătica, avat, caras, babuşca, oblete, morun, lin, somn, șalău, ştiuca, biban, cega. Aici sunt specii de peşti exotici din diferite mari şi oceane ale lumii: gupi, scalari, ciclasome, caraşi aurii, xifori, tetrazone. Vechile cataracte ale Dunării sunt prezente în dioramele muzeului. În expoziţie, se află şi o bogată colecţie de insecte şi păsări, care trăiesc mai ales în mediul specific Dunării. Este prezentat pescuitul de la Cazane din cele mai vechi timpuri, prin numeroase exponate.

În zona Defileului Dunării, se află o floră de stâncă alcătuită din cărpiniţa, liliac, arţarul de Banat, laleaua de Cazane şi altele.

Secţia de Etnografie a muzeului are frumoase piese de artă populară, colectate de muzeologul Al. Barcacila şi de Maria Istrati-Capșa, care alcătuiesc nucleul marii colecţii al secţiei. Aici, întâlnim unelte tradiţionale şi ustensile folosite în diverse operaţii, cele mai multe lucrate din lemn cu deosebit meşteşug. Nu lipseşte ceramica frumos ornamentată produsă în diferite centre mehedinţene sau cele din zona Gorjului.

Un spaţiu este alocat tipurilor de aşezări rurale din zona Mehedinţi, fiind prezentate casa cu interiorul ei şi anexele gospodăreşti: casa de la Cireşu, moara cu ciutură de la Selişte, interior de camera din zona montană Izverna, poartă cu motivul frânghiei de la Cervenița, interior de cameră de la Gârla Mare, interior ţărănesc dintr-o casă dintr-un sat de păstori transhumați de la Titirlești. Această secţie prezintă ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor satelor mehedinţene (păstorit, agricultură, albinărit, dulgherit, olărit şi altele), precum şi portul popular specific zonei pentru copii, femei şi bărbaţi (costumul de zi cu zi, costumul de muncă, costumul de sărbătoare etc).

Secţia de Etnografie are şi Expoziţia ,,Amintiri din Ada-Kaleh” cu aspecte ale civilizaţiei orientale turco-osman, care a locuit pe insulă cu acelaşi nume.

Secţia de Artă de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier expune multe capodopere realizate de pictori români: N.Grigorescu, Th.Amân, Misu Popp, Sava Hentia, Gheorghe Petrașcu, Ştefan Luchian, Th.Pallady, St.Dumitrescu, Tonitză, Francisc Sirato. De asemenea, sunt numeroase portrete, peisaje, natură moartă, compoziţii realizate de: Darascu, Theodorescu Sion, St.Popescu, Băeşu, Vasile Popescu, N.Steriade, Ţuculescu, Al. Ciucurencu, Corneliu Baba şi alţii.
Numeroase sculpturi expuse în Secţia de Artă sunt creaţia unor artişti, precum: Dorio Lazăr, Baraschi, Medrea, Jalea, Irimescu, Lucaci şi alţii. Tot aici se află şi o colecţie de icoane, tapiserii, artă brâncovenească, artă decorativă şi religioasă, precum şi artă modernă.

Laboratorul de Restaurare – Conservare a luat fiinţă în anul 1980. Este dotat cu materiale şi echipament specific pentru restaurarea obiectelor muzeale, urmărindu-se păstrarea caracteristicilor originale ale acestora. Au fost restaurate obiecte de ceramică, textile şi metal şi au fost realizate copii ale diferitelor piese din ceramică pentru vânzare.

Prin bogăţia exponatelor sale, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier constituie un extraordinar documentar al acestor meleaguri.

muzeul-regiunii-portilor-de-fier.jpg
muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
colectie-de-ceramica-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
obiecte-expuse-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
exponate-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
amforeta-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
arme-expuse-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
bijuterii-ce-se-pot-vedea-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
obiecte-traditionale-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
sculpturi-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
panouri-informative-si-exponate-de-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
moara-de-apa-de-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
informatii-despre-moara-cu-ciutura-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
turbina-de-lemn-de-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
moara-de-apa-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti-vazuta-din-lateral.jpg
expozitie-de-pasari-de-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
pasari-de-ape-vizibile-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
machete-de-nave-din-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
vaporase-expuse-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
vapoare-in-miniatura-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
nava-la-mici-dimensiuni-expusa-in-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
poza-cu-inchiderea-albiei-dunarii-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
etapa-a-doua-de-lucrari-la-portile-de-fier-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
fotografie-cu-portile-de-fier-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
fotografie-de-la-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg
coridor-cu-fotografii-muzeul-regiunii-portilor-de-fier-din-drobeta-turnu-severin-judetul-mehedinti.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ