Muzeul Zambaccian este un muzeu de artă aflat în Bucureşti. Mai exact, se află pe strada Muzeul Zambaccian, la numărul 21 A, lângă Piaţa Dorobanţilor. Muzeul este amenajat în casa lui Kirkor H. Zambaccian, un mare colecţionar şi critic de artă. Acesta era un om de afaceri armean, însă a reuşit, de-a lungul vieţii, să alcătuiască una dintre cele mai mari şi mai valoroase colecţii de artă privată din România.

Muzeul care îi poartă numele a fost inaugurat în anul 1947, omul de afaceri donându-şi casa şi apoi colecţia în trei etape – 1947, 1957 şi 1962. Generozitatea colecţionarului a atras atenţia Regelui Mihai, care l-a şi decorat pentru acest lucru. Casa a fost realizată după planurile arhitectului C.D. Galin şi a fost, de la bun început, văzută atât ca locuinţă, cât şi ca galerie de artă. Zambaccian a vrut întotdeauna ca şi alţi pasionaţi de artă să se bucure de colecţia sa, astfel că îşi deschide casa publicului, începând cu 1942, în fiecare săptămână, într-o anumită zi. La zece ani de la inaugurare, casa a fost extinsă, iar colecţiile de pictură, grafică, sculptură şi mobilier au regăsit un spaţiu perfect pentru expunerea lor.

Muzeul Zambaccian nu a scăpat nici el de pretenţiile regimului comunist. Astfel, în anul 1977, Ceauşescu a decis să-l închidă, invocând drept motiv cutremurul din acel an. Clădirea nu suferise nicio stricăciune, ci totul a fost un pretext pentru ca exponatele să fie mutate în proaspătul înfiinţat Muzeu al Colecţiilor de Artă. Acest muzeu era format cu „ajutorul” altor muzee mai mici şi a unor colecţii private expropriate.

După căderea regimului comunist, mai exact în anul 1992, Muzeul Zambaccian s-a reîntors în sediul iniţial. Acesta a beneficiat de o amplă renovare în anul 2008, când a fost şi închis – au fost efectuate lucrări de consolidare, de extindere, iar multe dintre operele expuse au fost şi ele restaurate. Astăzi, iubitorii de artă pot admira numeroase opere care aparţin atât artiştilor români, cât şi străini. De altfel, Zambaccian era cunoscut pentru faptul că descoperea artişti talentaţi, aflaţi la începutul carierei, cărora le cumpăra operele cu sume importante de bani. Printre aceştia, s-au aflat Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba (care a realizat un portret al colecţionarului), Cornel Medrea sau Alexandru Padina.

De asemenea, în Muzeul Zambaccian se pot vedea pânzele unor artişti consacraţi: Theodor Aman („Autoportret”), Ştefan Luchian („Scara cu flori”, „Lăutul” şi „Tufănele în ulcica”), Nicolae Grigorescu („Peisaj din Bretagne”, “Intrare în pădurea Fointanbleau” şi “Portret de femeie”), Nicole Tonitza (“ Nina în verde” şi “Katiuşa lipoveanca”), Theodor Pallady (“Natura statică cu mănuşa neagră”), Camil Ressu, Ion Andreescu şi mulţi alţii. Foarte importantă şi valoroasă este şi colecţia de pictură franceză, alcătuită din cele 19 pânze realizate de cei din Şcoala Franceză – Picasso, Delacroix, Renoir, Cezanne, Matisse, Campigli şi alţii. De altfel, această colecţie este cea mai valoroasă colecţie de pictură franceză pe care o deţine România.

Pe lângă tablouri, Muzeul Zambaccian are expuse şi colecţii de sculptură şi grafică. Printre artiştii care au semnat aceste opere, se află Constantin Brâncuşi, Frederick Storck, Milita Petrașcu, Cronel Medrea şi Dimitrie Păciurea (sculpturi), respectiv Magdalena Rădulescu, Nicolae Grigorescu sau Ştefan Dimitrescu (grafică).

undefined.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ