Neologismele shaker, shocking, shoddy, shopping, shortening – sunt sau nu utile?

Este firesc ca, de-a lungul timpului, o limbă să se îmbogățească prin împrumuturi lexicale, în condițiile în care este nevoie de termeni noi, care să denumească realități noi. În general, se consideră că un neologism este asimilat când se adaptează, fie și numai parțial, la regulile fonetice și gramaticale ale limbii care l-a preluat.

Neologismele sunt adesea privite ca o punte între tradiție și inovație în limbaj. Ele reflectă evoluția societății și răspund nevoilor emergente de comunicare. În acest context, este esențial să înțelegem cum noile cuvinte se integrează în limbă și cum acestea sunt primite de comunitatea vorbitoare. Prin analiza acestor aspecte, putem aprecia mai bine dinamica lingvistică și culturală a limbii române.

Cuvintele din titlul articolului, alese la întâmplare – „shaker”, „shimmy”, „shocking”, „shoddy”, „shopping”, „shortening” – sunt împrumuturi recente, „anglicisme”, care, într-un mod oarecum surprinzător, figurează în dicționarele românești, în forma din limba de proveniență. Sensul lor, probabil, este cunoscut de puțini vorbitori de limba română:

• shaker – recipient în care se agită (cu gheață) elementele unui cocteil;
• shocking  (pronunțat: soking) – care impresionează neplăcut; șocant.
• shoddy (pronunțat: șodi) – material fibros obținut prin destrămarea resturilor de fire și de țesături de lână, folosit că amestec în filatura de lână;
• shopping (pronunțat: șoping) – vizitare a magazinelor pentru a vedea vitrinele, galantarele și a face cumpărături;
• shortening (pronunțat: șortning) – specie de grăsimi animale sau vegetale de consistența unturii folosite în industria alimentară;

Exemple de felul acesta sunt nenumărate, întrebarea fiind în ce măsură astfel de împrumuturi sunt indispensabile limbii române, atât timp cât există sinonime, și dacă prezența lor, într-un dicționar al limbii române, nu este cumva excesivă, de vreme ce puțini vorbitori de româna le cunosc sensul și le folosesc, mai degrabă din snobism, decât din necesitate.

În concluzie, adoptarea neologismelor trebuie să fie un proces echilibrat, care să țină cont de necesitatea de a menține limba clară și accesibilă, dar și de nevoia de inovare și evoluție. Fiecare nou cuvânt adăugat în vocabular trebuie evaluat cu grijă, pentru a asigura că îmbogățește limbajul fără a-l încărca inutil. Pentru mai multe informații despre adaptarea corectă și eficientă a neologismelor, vă încurajăm să citiți acest articol complementar.