Stimularea producerii de noi neuroni, la persoanele in varsta (si nu numai la acestea), in scopul stoparii declinului cognitiv, era, pana de curand, o tentativa sortita esecului. Specialistii de la Inserm – Institutul de Sanatate si Cercetare Medicala – din Franta, au publicat, in numarul din 25 martie 2013, al revistei EMBO Molecular Medicine, rezultatele experimentelor lor, pe soareci de laborator, care arata ca este posibila producerea de noi neuroni, prin blocarea unei molecule numita TGF-β (Transforming growth factor beta), o proteina care controleaza diferentierea si proliferarea celulara.

Neuronii1

In cursul cercetarilor, s-au cautat cauzele incetinirii si opririi neurogenezei (mecanismul care conduce la formarea de noi neuroni), la batranete, o problema esentiala, deoarece acest proces – al producerii de noi neuroni – este cel care garanteaza mentinerea ansamblului facultatilor cognitive ale unui individ. Analiza fenomenului este cu atat mai incitanta pentru medici si biologi, cu cat o parte a celulelor susa (celule-mama) supravietuiesc (dezactivate) intr-o arie cerebrala specifica.

Or, cercetatorii de la Inserm au constatat ca atunci cand molecula TGF-β este blocata artificial, se relanseaza productia de neuroni. Mecanismul a fost si mai evident la soareci iradiati anterior, rezultat interesant, avand in vedere ca se stia ca o iradiere, la oameni, in cazul unei radioterapii, de exemplu, este susceptibila, ca si imbatranirea, sa altereze neurogeneza. Rezultatele preliminare sunt incurajatoare, lasand sa se intrevada posibilitatea punerii la punct a unor tratamente capabile sa mentina sau sa relanseze productia de noi neuroni, atat la persoanele in varsta, cat si la cele care au urmat o radioterapie.

Teoria neuronului, formulata inca din secolul al XIX-lea, de catre Santiago Ramon y Cajal, om de stiinta spaniol, laureat al Premiului Nobel, este reperul fundamental al neurostiintelor moderne, dar, intre timp, diverse studii au reconsiderat o serie de informatii, fundamentale pentru felul in care functioneaza sistemul nostru nervos. Astfel, spre deosebire de ceea ce se stia in medicina traditionala, s-a descoperit ca :

Neuronii11

  • Sinapsele electrice (gap junctions – jonctiunile intercelulare, care pun in relatie citoplasma a doua celule vecine) sunt mult mai abundente in sistemul nervos central. In anumite parti ale creierului, neuronii, in loc de a functiona ca entitati separate, pot sa fie activi simultan si sa formeze vaste retele destinate sa prelucreze informatia neuronala.
  • Axonii, fibre nervoase aflate in prelungirea neuronilor, care conduc semnalul electric catre zonele sinapselor, poseda canale ionice, care pot sa genereze potentiale electrice, ceea ce inseamna desfasurarea unor operatii complexe.
  • Rolul celulelor gliale (care inconjoara neuronul), in transmiterea informatiei neuronale, este mult mai bine cunoscut, cercetari din anul 2007 aratand ca acestea au un rol important in formarea de noi sinapse.
  • In legatura cu neurogeneza, in afara descoperirilor celor de la Inserm, mentionate anterior, s-a mai putut demonstra ca producerea de noi neuroni depinde si de o  alimentatie sanatoasa , de practicarea exercitiilor fizice, de starea generala buna a organismului, in timp ce stresul poate incetini procesul.

Neurologul Pierre-Marie Lledo, director al Institutului Pasteur, din Paris, analizand frecventa bolilor neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer, ischemia cerebrala etc.) a identificat cinci factori necesari pentru a face creierul sa produca noi neuroni :

  • Invatarea continua, de-a lungul vietii, ocolind permanent rutina ;
  • Evitarea stresului (mai ales poluarea vizuala si sonora, din mediul urban), prin orice mijloace ;
  • Evitarea, pe cat se poate, a medicamentelor psihotrope (care actioneaza asupra psihicului);
  • Practicarea unor activitati fizice, prin care sa se contracareze efectele sedentarismului;
  • O viata sociala activa;

Neuronii111

Daca trei dintre aspectele de mai sus lipsesc, neurogeneza (producerea de neuroni) nu functioneaza. Influenta varstei, subliniaza acelasi neurolog, se manifesta diferit, de la persoana la persoana. Este adevarat ca, dupa 40 de ani, producerea de neuroni se diminueaza, dar sunt persoane la care noi neuroni apar si la 80 de ani si altele la care procesul se poate opri si la 30 de ani. Asadar, depinde de noi, in mare masura, sa facem creierul sa scape de uzura timpului si sa-i dam varsta pe care am vrea sa o aiba.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.