Oraşul Cluj-Napoca pare să primească din ce în ce mai multă susţinere pentru a fi numit Capitală Culturală Europeană în perioada următoare. Poate şi pentru acest scop, oraşul trece, în prezent, printr-un proces de refacere a clădirilor istorice din centru, o imagine nouă ieşind de sub schelele muncitorilor.
Însă acest oraş reprezintă mult mai mult decât nişte clădiri frumoase, fiind un important centru universitar, cultural şi economic, locul unde clădirile istorice cu parfum medieval şi sediile companiilor de top par să fie parte din aceeaşi poveste.
Oraşul Cluj-Napoca îşi începe lunga poveste sub numele de Napoca, fiind o importantă localitate a dacilor. După cucerirea romană, va continua să existe, dar cu altă denumire, Castrum Clus, când era doar o cetate medievală. Timpul, războaiele, cuceririle şi unirea cu celelalte state româneşti au trecut peste localitatea de la baza Feleacului, care a continuat să crească spectaculos după toate standardele.
Iniţial, sub dominaţia maghiară, un număr mare de saşi au fost aduşi aici pentru a dezvolta localitatea, ceea ce s-a şi întâmplat. Important oraş meşteşugăresc, Clujul de atunci a ajuns un important centru al Transilvaniei, fiind desemnat capitala acesteia nu doar o dată.
În perioada comunistă, i s-a adăugat numele de Napoca, fenomenul de filo-dacism fiind, la acea vreme, foarte comun. Astfel, mai multe localităţi şi-au recăpătat numele dacic. Astăzi, există unele voci care doresc înlăturarea acestei denumiri.
În prezent, oraşul Cluj-Napoca este într-o continuă extindere pe toate planurile, mândrindu-se cu noile construcţii. Totuşi, trebuie început cu începutul, şi anume cu clădirile vechi care merită vizitate. Oraşul nu are foarte multe muzee, însă cele care există sunt, cu adevărat, interesante.
În primul rând, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, ce reuneşte câteva mii de unelte, haine şi obiecte de artizanat, aranjate în funcţie de rolul pe care îl îndeplineau şi zona geografică din care provin este o sursă de relaxare.
Scârţâitul plăcut al podelelor nu face decât să adauge mai mult farmec unei călătorii în timp printre obiecte despre care mulţi nici nu ar fi crezut că au fost folosite vreodată în România.
Muzeul de Naţional de Artă include opere ale unor mari pictori romani, uneori având loc şi expoziţii temporare, cum ar fi cele de portretistică, ce includ şi fotografii artistice. Muzeul de Istorie a Transilvaniei este un adevărat deliciu pentru amatorii de cultură şi civilizaţie, incluzând exponate diverse şi relevante pentru istoria acestei regiuni, dar şi a oraşului.
Mai există Muzeul Farmaciei, de Speologie şi al Universităţii Babeş Bolyai, precum şi Casa Matei Corvin, alături de un mic muzeu dedicat lui Octavian Goga, precum şi altele mai mici.
Şi dacă tot a venit vorba despre Universitatea Babeş Bolyai, aceasta reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie ale oraşului, zeci de mii de studenţi venind nu doar din ţară, cât şi din alte state pentru a studia în oraşul Cluj-Napoca.
Iar într-un oraş universitar, activităţile culturale înfloresc; este cazul Festivalului de Film Transilvania, care are loc în fiecare an, adunând filme de top din toată lumea alturi de vedete ale ecranului şi sute de cinefili.
I se adăugă Festivalul de Filme de Comedie, Zilele Oraşului Cluj-Napoca, precum şi Maratonul Internaţional Cluj. Evenimente mai mici, precum concerte şi spectacole de teatru, sunt aproape la ordinea zilei.
Nici cu economia nu stă prost, oraşul transilvănean având una dintre cele mai dinamice evoluţii din ţară. Peste 23.000 de companii private îşi desfăşoară activitatea aici, precum şi un număr destul de însemnat din topurile oamenilor bogaţi ai ţării.
De aici, au pornit câteva companii extrem de populare astăzi, companii precum Banca Transilvania (câte un sediu putând fi găsit la fiecare pas), Napolact, Brinel Jolidon sau Farmec.
Însă, dezvoltarea economică vine cu un preţ. Recent, oraşul a fost desemnat cel mai scump oraş din România. Măcar clujenii au acces la tot ce e nou destul de repede, dacă poate fi o consolare.
Şi chiar oraşul Cluj-Napoca în sine este într-o stare continuă de înnoire. Pe lângă lucrările de reabilitare a clădirilor vechi, în prezent, se desfăşoară lucrările pentru construirea unei noi reţele de tramvaie, care ar reduce timpul călătoriei la jumătate, iar stresul drumului ar fi doar un vis urât lăsat în urmă.
În prezent, tocmai ce se fac ultimele finisări ale noului stadion construit în locul fostului “Ion Moina” şi care urmează să fie deschis în stil mare cu două concerte: ale trupei Scorpions şi apoi Smokie.
Oraşul are, în mod clar, parte de o viaţă activă, neriscând să cadă în adormire, așa cum au păţit alte localităţi urbane. De fapt, marea majoritate a celor care au luat contact cu oamenii şi stilul de viaţă de aici au fost de-a dreptul încântaţi.
Nici nu e de mirare că unul dintre cei mai mari analişti de investiţii din lume, Kenneth Fisher, s-a întors în State perfect convins de posibilităţile oraşului Cluj-Napoca spre dezvoltare. Cu nişte oameni aşa deschişi şi muncitori nici nu se poate altfel.
Cu o economie în creștere rapidă, Cluj-Napoca este un magnet pentru investiții în diverse sectoare, de la IT la servicii și producție. Prezența unor companii de renume mondial confirmă statutul său de hub economic regional.
Orașul nu este doar un centru de afaceri și cultură, ci și un loc unde calitatea vieții este îmbunătățită de parcurile și spațiile verzi bine întreținute, oferind locuitorilor și vizitatorilor o oază de relaxare în mijlocul agitației urbane.