Râmnicu Vâlcea se află în judeţul Vâlcea, aşezat între râul Olt şi dealul Capela, în partea de nord-est a Olteniei.
Localitatea este înconjurată de păduri: pădurea Parnesti (la est de satul Fedeleșoiu), pădurea Muscel (la nord-estul lacului de acumulare Râmnicu Vâlcea), pădurea Goranisului şi cea a Coranisului (la est de acelaşi lac), pădurea Goranul (la est de cartierul Sticlărie), pădurea Gorunoaia (la est de comuna Goranu), pădurea Valea cu Nisip şi Dealul Scoruşului (la est de comuna Budeşti), pădurea Ponor (la vestul comunei) şi pădurea Patroaia (la vest de Râmnicu Vâlcea).
Pe albia râului Olt, se află lacul de acumulare Râmnicu Vâlcea (2,5 km lungime, 1,5 km lăţime) şi cel de la Râureni (2,5 lungime, 0,5 km lăţime).
Oltul primeşte, ca afluenţi în est, Valea Satului, pârâiele Sipoiul şi Sâmnicul, iar la vest – Valea Bujoreanca şi râul Olăneşti. Oraşul este situat pe două terase majore ale râului Olt – terasa superioară şi terasa inferioară, cuprinzând şi zona dealurilor Capela şi Petrişor, ajungând la râul Olăneşti.
Râmnicu Vâlcea se află la intersecţia unor drumuri, care înainte făceau legătura între Țara Românească şi Transilvania, între Muntenia şi Oltenia, între provinciile româneşti şi ţinuturile de la sudul Dunării.
Datorită climei blânde şi solurilor fertile, de tip aluvionar, în zona Râmnicu Vâlcea se cultivă viţa-de-vie. Dealurile sunt împădurite cu păduri de foioase: predomină stejarul, gorunul, fagul, carpenul, teiul, frasinul, mojdreanul, ulmul, curpenul, păducelul, salcâmul (pe terenuri afectate de alunecări), plantaţii de pruni şi meri.
În pădurile de fag, cresc câteva specii de plante rare: sânzienele şi ciucuşoara, coada şoricelului, opătelul, plevaiţa. În parcurile amenajate şi zonele de versant, se găsesc: bradul argintiu, molidul, pinul, zada, arinul, sălcioara, arţarul, platanul, castanul sălbatic, liliacul, arborele vieţii, chiparosul, clopoţelul galben, gardul viu etc. În parcul Zăvoi, se află câteva plante considerate monumente ale naturii: zada sau larice (Larix decidua) şi Ginkgo biloba.
Fauna este diversă, astfel în pădurile de la marginea oraşului trăiesc: căprioară, vulpea, iepurele, şoarecele de pădure, ariciul, iar dintre păsări: privighetoarea, rândunica, vrabia, măcăleandrul, fisa de pădure, cojoaica, piţigoiul, scatiul, uliul păsărelelor, pupăză, cucuveaua, guguştiucul, ciocănitoarea etc.
În apele Oltului, trăiesc diferite specii de peşti: cleanul, linul, roşioara, ştiuca, iar în râul Olăneşti: cleanul, păstrăvul, zlăvoaga etc.
Obârşia oraşului Râmnicu Vâlcea este foarte veche, prima dată fiind menţionat într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân din 20 mai 1388, prin care domnitorul de la Cozia spunea: „şi moara la Râmnic, pe care a dăruit-o Dan voievod”.
Din hrisovul marelui voievod din 4 septembrie 1389, în care se arată că a dat o scrisoare „în oraşul domniei mele numit Râmnic” – spune cu claritate că aşezarea era de tip urban. Vechiul oraş, numit şi „Râmnicu din Deal” era aşezat sub Dealul Capela.
Oraşul „din deal” a cuprins mai întâi Ţigănia, Cetăţuia şi Priba, apoi se dezvoltă şi oraşul „din vale”, născut din satul Uliţa, extins cu aşezările Licura, Troian, Inătești, Stolniceni, Copăceni, Arhanghel, Ostroveni şi Râureni.
Documentele vremii atestă trecerea prin acest oraş şi a domnitorului Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi (1522-1529), un alt domnitor Pătrașcu cel Bun (fiul lui Radu Paisie se află la reşedinţa domnească din Râmnic în anul 1557) şi domnitorul Petru cel Tânăr (scrie un hrisov la schitul „Iezerul” în 1565 – „un văd de moară, în oraşul domniei mele în Râmnic”).
Voievodul Alexandru al II-lea Mircea – acordă mănăstirii Ostrov „vinăriciul domnesc de la Râmnic, în fiecare an câte 200 de vedre de vin”, iar domnia lui Matei Basarab (a dezvoltat cultura şi învăţământul, a înfiinţat fabrica de hârtie şi tipografia de la Govora). Nicolae Iorga a denumit Râmnicu „Capitală a tipografiilor”.
Oraşul are importante monumente de arhitectură, printre care: Episcopia Râmnicului (datează din 1851-1856, de pe timpul domniei lui Barbu Ştirbei, cu interioare pictate în ulei de artistul Gheorghe Tăttărescu), Ctitoria Franciscană (datează din 1530), Ctitoria Arhanghelul (construită de Petronie de la Segarcea şi de Gherman , în 1725, pe locul unui lăcaş de pe timpul lui Vlad Călugărul, 1482-1495), schitul Cetăţuia (aşezat pe Dealul Cetăţuia, construit de Mitropolitul Teodosie, în anul 1680), schitul Inătești (construit în anul 1751 de monahul Vasile şi Rafaiel), schitul Troian (construit în secolul al XVIII-lea, refăcut în anii 1840-1842 de către Hrisant Penetis).
În Râmnicu Vâlcea, se află numeroase monumente, busturi, statui, plăci memoriale: bustul lui Nicolae Bălcescu (sculptat în piatră ronde-bosse, pe soclu de beton placat cu cărămidă – opera realizată de artistul Constantin Brâncuşi), bustul lui Constantin Brâncoveanu (opera lucrată în bronz, pe soclu de piatră – a sculptorului Constantin Mihăilescu), bustul lui Maxim Gorki (sculptură în bronz realizată de Vasile Năstăsescu), bustul lui Anton Pann (amplasat lângă casa memorială „Anton Pann”, realizat în piatră spongioasă de sculptorul Mircea Ştefănescu), bustul lui Traian (creaţia sculptorului Wagner), statuia lui Mircea cel Bătrân (realizată de Ion Irimescu), Legenda meşterului Manole (lucrare realizată de Silvia Radu, în 1972, din piatră albă), fântâna Episcopiei (construită de Ghenadie în anul 1749, are apele izvorului Bourului din Dealul Capelei), fântâna lui Filaret (ridicată de Episcopul Filaret în anul 1784) etc.
Muzee, colecţii de artă, case memoriale sunt alte locuri interesante pentru vizitatori: Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann”, Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ştrandul Ostroveni (cu apă sărată şi dulce).
La Râmnicu Vâlcea, a fost o şcoală de artă (de zugravi) condusă de Ioan Zugravul, a trăit preotul Ion Bratu (bunicul dinspre mamă al lui Octavian Goga), prin oraş, au trecut (în diferite călătorii) Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuţă, Grigore Alexandrescu, Ion Luca Caragiale.
Festivalurile și evenimentele culturale sunt o prezență constantă în Râmnicu Vâlcea, atrăgând vizitatori din întreaga țară. Festivalul Medieval Râmnicu Vâlcea este unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului. Curiozități locale includ și legendele urbane, cum ar fi cea a „Fântânii Tineretului” situată pe dealul Capela, despre care se spune că ar avea proprietăți miraculoase și ar conferi longevitate.
În concluzie, fie că ești pasionat de istorie, natură sau pur și simplu dorești să experimentezi viața într-un oraș oltenesc autentic, Râmnicu Vâlcea oferă o gamă variată de atracții ce merită explorate.
