Oraşul Târgu Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, este cunoscut datorită Ansamblului Monumental al sculptorului Constantin Brâncuşi. Numele provine de la râul Jiu, care străbate oraşul de la nord la sud. În timpul dacilor, era un sat care oferea protecţie locuitorilor, împotriva unor eventuali năvălitori. Acest lucru era posibil din cauza poziţiei sale geografice. După ce romanii au cucerit Dacia, Târgu Jiu a devenit un important centru comercial, făcând legătura între Transilvania, Drobeta Turnu-Severin şi Dunăre.

 Se vorbeşte pentru prima dată despre oraș în anul 1406, atunci când Mircea cel Bătrân îl numeşte „Jiul”, într-o scriere adresată Mănăstirii Tismana. După ce, în acelaşi secol, se vorbeşte despre el ca despre un târg, în secolul al XVII-lea, domnitorul Radu Mihnea îl atestă drept organizare municipală. Tot atunci, devine reşedinţa de judeţ a Gorjului şi are loc și lupta dintre Matei Basarab şi Leon Vodă Tomșa. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, respectiv începutul secolului al XIX-lea, oraşul este atacat și jefuit de turci.

Printre personalităţile care s-au născut în judeţul Gorj, se numără şi Tudor Vladimirescu, care vede în oraşul Târgu Jiu un loc prielnic pentru a-şi dezvolta planurile care vor duce la Revoluţia din 1821. Totodată, se spune că în anul 1916, când a avut loc lupta de la Podul Jiului, locuitorii oraşului au fost nevoiți să-și apere singuri casele de cotropitori. O altă personalitate gorjeană este Ecaterina Teodoroiu, sublocotenent român care a murit pentru patrie în timpul Bătăliei de la Mărăşeşti, în anul 1917. Ea s-a născut în satul Vlădeni, care, astăzi, este un cartier al oraşului. În cinstea femeii care s-a deghizat în bărbat pentru a fi alături de ostaşii români a fost ridicat un monument sub forma unui sarcofag de piatră. În acelaşi timp, în oraş, există şi Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, de unde vizitatorii pot afla tot felul de amănunte legate de viaţa eroinei.

În timpul Primului Război Mondial, oraşul Târgu Jiu a participat fără să vrea la luptele sângeroase în urma cărora şi-au pierdut viaţa peste o mie de soldaţi români. Constantin Brâncuşi a decis, în acel moment, să aducă un omagiu acestor oameni şi a realizat celebrul Ansamblu monumental (sau sculptural), format din trei sculpturi care străbat oraşul de la est la vest. Acest ansamblu a fost ridicat între anii 1937 şi 1938, fiind restaurate în 2000-2003. “Poarta sărutului”, sculptată în piatră, are o înălţime de 5 metri şi se află la intrarea în Parcul Central. Se spune că numele iniţial al sculpturii a fost “Monumentul Întregirii Neamului”, sărutul simbolizând unirea, iar cei opt stâlpi care formează cei doi stâlpi principali reprezentând cele opt regiuni care se uniseră cu România. “Poarta sărutului” este unită cu “Masa tăcerii” prin Aleea scaunelor, alee alcătuită din 30 de blocuri de piatră, în formă de clepsidră care se află pe o parte şi pe alta a aleii. “Masa tăcerii” simbolizează masa la care se adunau conducătorii înainte de o bătălie, iar cele 12 scaune în formă de clepsidră reprezintă orele. Se pare că această sculptură a mai fost numită şi “Masa apostolilor neamului”, cele 12 blocuri de piatră fiind Apostolii, iar masa, Iisus Hristos.

În celălalt capăt al axei, se află “Coloana fără sfârşit”, cunoscută şi sub numele de “Coloana infinită” sau “Coloana infinitului”. A fost, iniţial, numită “Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, fiind un omagiu adus soldaţilor care şi-au dat viaţa pentru ţară în urma luptelor de pe malul Jiului. Constantin Brâncuşi a încercat să realizeze mai multe coloane din lemn, reuşind chiar să facă una înaltă de 1.80 metri din tei, însă numai aceasta din metal s-a apropiat de perfecţiunea pe care o căuta sculptorul. Are o înălţime de aproape 30 de metri și este alcătuită dintr-un nucleu metalic, o fundaţie din beton şi 17 moduli din fontă (15 octaedrici, un semimodul la bază şi unul la vârf). Constantin Brâncuşi spunea despre opera sa că “este asemeni unui cântec care ne duce în infinit, dincolo de orice durere şi bucurie factice”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, mareşalul Antonescu a ordonat construirea unui lagăr de concentrare în oraşul Târgu Jiu. A funcţionat până în 1944, timp în care au fost închişi aici mii de evrei.

În plus față de operele lui Brâncuşi, oraşul mai are câteva obiective turistice importante. Unul dintre ele este reprezentat de Muzeul de Istorie care găzduieşte, în interior, un mormânt celtic, piese de artă olteneşti, obiecte paleolitice găsite în peştera de la Baia de Fier, precum şi îmbrăcăminte din zale a geto-dacilor. Mai mult decât atât, una dintre încăperi este dedicată rolului pe care oraşul l-a avut în timpul Primului Război Mondial, în timp ce altă încăpere îi este dedicată lui Tudor Vladimirescu.

Şi Muzeul de Artă ocupă un loc important printre atracţiile oraşului Tărgu-Jiu. Deşi nu adăposteşte lucrări ale lui Constantin Brâncuşi, muzeul conţine unele lucrări ale artistei Rodica Popescu, lucrări care constau în statuete din lemn, sculptate în stil amerindian. Alţi artişti ale căror lucrări sunt la Muzeul de Artă sunt Mihai Teisanu (cunoscut pentru pasteluri), Iosif Keber (cunoscut pentru picturile religioase) sau diverşi pictori de la şcolile italiană şi flamandă din secolul al XVII-lea.

Se mai pot vizita, în oraşul Târgu Jiu, şi Biserica ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, casa şi biserica lui Cornea Brăiloiu (un ban al Olteniei) sau Casa Ganescu, iar în împrejurimile oraşului principala destinaţie este Valea Jiului.

orasul-targu-jiu.jpg
fotografie-de-noapte-cu-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
parc-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
orasul-targu-jiu-judetul-gorj-iluminat.jpg
poza-nocturna-cu-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
stea-cu-faimosul-sculptor-constantin-brancusi-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
vedere-cu-orasul-targu-jiu-judetul-gorj-noaptea.jpg
piata-centrala-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
fantana-arteziana-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
monument-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
strada-din-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg
intrarea-in-orasul-targu-jiu-judetul-gorj.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ