Vatra Dornei este un oraş din judeţul Suceava, fiind ridicat la rangul de municipiu abia în anul 2000. Înainte, era cunoscută ca staţiune balneară şi montană, fiind chiar şi astăzi populară printre turiştii care practică sporturi de iarnă. Oraşul este cel mai mic municipiu din judeţul în care se află.

Vatra Dornei a fost locuită încă de la întemeierea Moldovei, deşi teritoriul era cunoscut doar sub numele de „Dorna”. Legat de acest nume circulă şi o legendă, conform căreia Dragoş Vodă, întemeietorul statuii Moldova, s-ar fi îndrăgostit de o tânără păstoriță pe nume Dorina. Dintr-o greşeală, domnitorul a ajuns să o omoare şi, în memoria ei, a botezat apa lângă care a ucis-o cu numele ei. Pe de altă parte, specialiştii au încercat să ofere o explicaţie ştiinţifică a numelui. Cuvântul „dorna” ar însemna vale cu apă, iar acest teritoriu a fost numit de slavi „dolina”, românii s-au referit la ea sub numele de „durnacum”, iar românii au ştiut de „Dorina”. În final, în urma unor procedee ca rotacismul, a luat naştere „Dorna”.

Localitatea Vatra Dornei a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1592, iar opt ani mai târziu a fost din nou menţionată, în contextul în care Mihai Viteazul şi-a trimis în Moldova armata, condusă de Baba Novac, pentru a-l urmări pe Ieremia Movilă. Câteva secole mai târziu, numele oraşului a devenit cunoscut datorită izvoarelor de apă minerale, descoperite de ciobani începând cu anul 1750. Patruzeci de ani mai târziu, au început cercetările şi numele localităţii a început să fie menţionat în literatura de specialitate.

Primul care a analizat pe larg izvoarele din Vatra Dornei a fost Hacquette de Nurnberg, însă recunoaşterea oficială a importanţei acestora a venit abia în anul 1805, după ce au fost întocmite studiile doctorului Ignatziu Plusch. Acesta a venit pe acest teritoriu şi a rămas uimit de starea dezastruoasă a băilor, aşa că a intervenit pe lângă autorităţile din Viena pentru ca ele să schimbe lucrurile. Localnicii începuseră de mult timp să folosească apele izvoarelor, pe care le cărau acasă, unde se şi tratau. Acest doctor a propus sistematizarea băilor şi amenajarea unei staţiuni în adevăratul sens al cuvântului. În cele din urmă, proiectul lui a fost aprobat, astfel că în anul 1811 a fost ridicată o clădire cu şase cazi, apa fiind adusă printr-o ţeavă.

La începutul secolului al XX-lea, Vatra Dornei era unul din oraşele Imperiului Austro-Ungar, iar acest lucru a dus la transformarea lui în fortăreaţă armată în timpul Primului Război Mondial. Trupele austro-ungare au stat doi ani în staţiune, timp în care au devastat tot, inclusiv băile. Primele idei de refacere au apărut după reîntregirea statului român, însă nu s-au concretizat, din cauza unor considerente financiare. Proiectele au fost puse în practică după naţionalizarea din anul 1948, iar staţiunea a devenit curând una foarte populară printre români.

Şi astăzi Vatra Dornei este o staţiune căutată nu numai pentru apele sale termale, dar şi pentru pârtiile de schi. Oraşul este înconjurat de munţi, astfel că e un loc ideal atât vara, cât şi iarna. Există multe trasee cu privelişti deosebite, se practică şi alpinismul, iar turiştii se declară mulţumiţi de condiţiile oferite. În ceea ce priveşte turismul balnear, cel mai important izvor este Izvorul Sentinela, declarat monument istoric, dar care mult timp a fost lăsat în paragină. Izvorul se află în spatele Cazinoului, a fost descoperit în 1871 şi amenajat în 1896. Numele său provine de la societatea cultural patriotică omonimă şi, după ce a fost părăsit mai mulţi ani, în anul 2009 a fost reabilitat.

Alte obiective turistice din Vatra Dornei sunt:

Cazinoul din Vatra Dornei este un monument istoric, ridicat în perioada 1896-1898, în stil eclectic. Edificiul este cunoscut şi ca Pavilionul Central al Băilor sau Cazinoul Băilor şi astăzi se află într-o stare avansată de degradare. Sala de jocuri de noroc a primit, de-a lungul anilor, mai multe personalităţi, precum Franz Josef, Franz Ferdinand, Nicolae Iorga, Lucian Blaga sau Zaharia Stancu.
Gara Vatra Dornei şi Gara Vatra Dornei Băi sunt alte două monumente istorice ale judeţului Suceava. Calea ferată de aici funcţiona încă din 1888, fiind deosebit de importantă, pentru că realiza legătura dintre Bucovina şi celelalte regiuni. Prima a fost deschisă în anul 1902, iar a doua, opt ani mai târziu, fiind folosită doar de turiştii care îşi făcea concediile la băi.
Biserici şi temple: Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, Biserica romano-catolică, Biserica „Sfântul Ilie”, Sinagogă aflată pe Strada Luceafărul şi Templul Mare.
De asemenea, pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava sunt incluse şi biblioteca orăşenească, Casa Vladimir (Întreprinderea Minieră Vatra Dornei), Clădirea Băilor, Hotel Carol, Primăria şi Poşta.

raul-dorna-prin-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
fotografie-din-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
imagine-cu-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
alee-de-parc-din-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
parcul-central-din-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
poza-cu-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
peisaj-montan-vazut-din-orasul-vatra-dornei-judetul-suceava.jpg
orasul-vatra-dornei-judetul-suceava-vazut-de-pe-malul-dornei.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ