Origami este arta japoneză a plierii hârtiei pentru a crea diverse forme și modele, de la simple figuri geometrice, până la reprezentări complexe ale florilor, animalelor, obiectelor și chiar ale unor structuri abstracte.
Cuvântul „origami”, în limbă japoneză, provine din „ori” (care înseamnă „a plia”) și „kami” (care înseamnă „hârtie”). Deși origami este asociat, în principal, cu arta şi cultura japoneză, plierea hârtiei a fost practicată și în alte culturi, răspândindu-se ulterior la nivel global.
Se crede că arta origami a început în Japonia în perioada Edo (1603-1868), deși hârtia a fost introdusă în Japonia mult mai devreme, în secolul al VI-lea, adusă de călugării budiști din China. În acea perioadă, hârtia era un material rar și prețios, iar plierea acesteia era rezervată pentru ritualuri religioase sau ceremonii importante, cum ar fi împăturirea hârtiei în forme simbolice pentru ofrande.
Origami-ul religios, cunoscut sub numele de „tsutsumi”, era folosit pentru a împacheta/ împodobi daruri sacre și pentru a decora temple. De asemenea, „noshi„, o formă de origami asociată cu norocul și prosperitatea, era adesea folosită în ceremonii.
În perioada Edo, caracterizată de creștere economică, ordine socială, pace, înflorire a artelor şi culturii, hârtia a devenit mai accesibilă și origami-ul a început să fie practicat pe scară largă. S-au creat primele modele de origami cunoscute, inclusiv “cocorul”, care a devenit un simbol al păcii și longevității. În această perioadă, origami-ul a fost practicat atât în scopuri decorative, cât și educative, ajutând la dezvoltarea abilităților manuale și matematice ale copiilor.
Origami în epoca modernă
În secolul al XX-lea, origami-ul a cunoscut o renaștere, fiind popularizat la nivel mondial de către artiști precum Akira Yoshizawa, considerat părintele/ “marele maestru” al origami-ului modern. Yoshizawa a dezvoltat noi tehnici și a introdus simboluri standardizate pentru a descrie pașii de pliere, ceea ce a făcut posibilă răspândirea și învățarea origami-ului în întreaga lume. A publicat numeroase cărți și a creat peste 50 000 de modele de origami, contribuind semnificativ la evoluția acestei arte.
În prezent, origami-ul continuă să inspire creativitatea și inovația, cu artiști şi amatori entuziaști, care explorează noi metode și modele, ducând mai departe tradiția plierii hârtiei. Este recunoscut nu doar ca o formă de artă, ci și ca un instrument educativ, terapeutic și chiar științific, fiind utilizat în diverse domenii, de la design de produse, la cercetare matematică, inginerie, robotică etc.
Ce este kirigami?
Kirigami este o variantă a origami, care implică atât plierea, cât și tăierea hârtiei pentru a crea modele elaborate și complexe. Termenul „kirigami” provine din două cuvinte japoneze – „kiru” (care înseamnă „a tăia”) și „kami” („hârtie”). În timp ce origami tradițional se bazează exclusiv pe plierea hârtiei, kirigami adaugă o nouă dimensiune prin utilizarea tăieturilor, pentru a obține detalii mai fine și forme mai elaborate.
Aşadar, în kirigami, hârtia este pliată și apoi tăiată, iar după ce este desfăcută, rezultă un model simetric, cu forme delicate sau repetitive. Tăieturile permit obținerea unor efecte tridimensionale și a unor modele mult mai complicate decât cele posibile prin simpla pliere.
Această variantă este folosită pentru a crea o gamă largă de lucrări artistice, de la motive decorative și flori, până la peisaje urbane, animale sau chiar structuri arhitecturale complexe. Un exemplu comun de kirigami este crearea de fulgi de zăpadă din hârtie, în care hârtia este pliată și apoi tăiată pentru a forma modele simetrice.
Kirigami este folosit nu doar ca o formă de artă, ci și în designul de produse, în inginerie şi arhitectura. De exemplu, tehnicile kirigami sunt utilizate în dezvoltarea de structuri care se pot plia și desfășura, precum antene spațiale sau materiale flexibile.
Kirigami are o istorie mai puțin documentată decât origami, dar se crede că a evoluat în Japonia ca o extensie a origami-ului, prin includerea tăieturilor ,cu scopul de a crea modele mai sofisticate. De-a lungul timpului, kirigami a fost influențat de diverse tradiții culturale, inclusiv de arta chinezească a tăierii hârtiei, cunoscută sub numele de „jian zhi”.
Astăzi, kirigami este practicat și apreciat la nivel global, fiind considerat o formă versatilă și captivantă de exprimare artistică. Tehnicile de kirigami sunt explorate și dezvoltate în continuare, deschizând noi posibilități în artă și știință.
Origami – curiozităţi, fapte fascinante
Origami, arta japoneză a plierii hârtiei, are o istorie plină de fapte interesante și curiozități care arată cât de diversă și fascinantă este această practică. Iată câteva dintre cele mai remarcabile:
Origami dintr-o singură bucată de hârtie
Tradițional, origami-ul se face dintr-o singură bucată de hârtie pătrată, fără a utiliza tăieturi, lipici sau alte materiale suplimentare. Aceasta pune accent pe creativitate și abilitate, deoarece artiștii trebuie să creeze forme complexe doar prin pliere.
Cocorul – simbol al speranţei şi al păcii
Cocorul origami, cunoscut sub numele de „orizuru”, este un model emblematic de origami. Este un simbol al speranţei şi al păcii în Japonia și în întreaga lume. Legenda spune că, dacă pliezi 1000 de cocori din hârtie, îți vei îndeplini o dorință.
Cocorul, în mitologia japoneză, este un simbol central, o pasăre puternică şi maiestuoasă, care se împerechează pe viață și despre care se spune că trăiește o mie de ani. Simbolizează onoarea, loialitatea, norocul și longevitatea.
Această tradiție a fost popularizată de povestea lui Sadako Sasaki, o fată japoneză care a fost expusă radiațiilor după bombardamentul atomic de la Hiroshima şi care a decis să plieze 1000 de cocori de hârtie în speranţa că se va însănătoşi. Nu s-a intamplat acest lucru, dar povestea ei a devenit cunoscută peste tot in lume si, in fiecare an, copii din nenumărate țări trimit cocori origami in Japonia, acestia fiind asezați în jurul unei statui a lui Sadako, la Hiroshima.
Origami extrem – micro-origami
Arta origami a fost dusă la extrem prin crearea de micro-origami, unde modelele fiind pliate din bucăți de hârtie incredibil de mici, uneori mai mici de un milimetru. Aceste modele necesită o dexteritate extraordinară și sunt adesea vizibile doar cu ajutorul unui microscop.
Cel mai mare origami
Unul dintre cele mai mari modele de origami a fost un cocor uriaș, pliat de un grup de oameni dintr-o singură bucată de hârtie, care măsura aproximativ 81 de metri pătrați. Acest cocor gigantic a fost realizat în 1999, la Hiroshima, Japonia.
Cel mai complex origami
Deşi arta origami s-a născut şi a înflorit în Japonia, se pare că finlandezul Juho Könkkölä (n.1997) este maestrul absolut. Dintr-o foaie de hârtie de orez cu latura de 95 cm , a creat o lucrare impresionantă, de 20 x 25 cm, reprezentând doi samurai în luptă. Cu 109 ore de lucru, 72 de straturi şi 5 377 de pliuri, este cel mai complex origami creat vreodată, fără cea mai mică tăietură sau ruptură.
La numai 27 de ani, dar cu 15 ani de experienţă, Juho Könkkölä se inspiră, pentru a-şi realiza creaţiile, din mitologie, istorie, cărţi, filme, jocuri video, din realitatea imediată.
Origami în educație
Origami-ul este folosit în educație pentru a dezvolta abilități motorii fine, pentru a învăța geometrie, fracții și concepte de simetrie. Este o metodă eficientă de a face învățarea matematicii și a științelor mai atractivă și interactivă, încurajând creativitatea și gândirea inovatoare.
Profesorul Kawashima Ryuta, cercetător la Universitatea Tohoku, din Japonia, și specialist în știința creierului, a demonstrat că practicarea origamiu-ului crește circulația sângelui în creier și, astfel, îl ajută să funcționeze mai bine. De asemenea, la copiii de vârste mai mici, această gimnastică a degetelor pe care o solicită această veche artă ajută la îmbunătățirea dezvoltării neuronale. La persoanele în vârstă, permite menținerea activității creierului în parametri optimi și constituie o barieră în dezvoltarea anumitor boli degenerative.
Un potenţial uriaş pentru ştiinţă şi tehnologia actuală
Origami şi kirigami, deşi poate părea surprinzător, reprezintă un potenţial uriaş pentru ştiinţa şi tehnologia actuală. Un matematician şi fizician NASA, Robert Lang, declara într-un interviu că: “Ne putem baza pe idei, structuri și mecanisme care există deja în lumea origami, putem folosi și instrumente matematice care descriu plierea care ne permite să creăm noi structuri, care rezolvă în mod specific problemele tehnologice”.
Această veche artă japoneză oferă astăzi idei pentru tehnologii care, nu cu mult timp în urmă, păreau imposibile. Iată câteva exemple:
Origami în spațiu
Tehnicile de origami au fost deja utilizate în designul sateliților și al echipamentelor spațiale. Un exemplu este proiectul pentru o antenă de satelit pliabilă, care se desfășoară în spațiu pentru a ocupa mai puțin loc în timpul lansării. Acest concept de design este cunoscut ca „origami engineering”.
În 1995, o pliere după un model origami imaginat încă din 1970, de către astrofizicianul Koryo Miura, a fost folosită pentru compactarea panourilor solare ale satelitului japonez Space Flyer Unit.
De asemenea, pentru observarea exoplanetelor (care ori își au orbita în jurul unei alte stele decât Soarele, aparținând deci unui alt sistem planetar decât sistemul nostru solar, ori se mișcă liber prin galaxie) şi care sunt greu de văzut pentru că stelele pe care le orbitează eliberează multă lumină, se lucrează la construirea unei “umbre” gigantice, în formă de floare, concepute pentru a fi utilizate la telescoapele spațiale.
Umbra s-ar plia, în timpul lansării, și apoi se va desfășura în spațiu înainte de a fi poziționată în fața unui telescop spațial, blocând lumina stelelor și permiţând observații detaliate ale exoplanetelor. Modelul a fost proiectat după un origami numit “fulger”, pentru care o foaie mare este cuprinsă într-un cilindru.
Origami medical
Origami-ul este valorificat și în domeniul medical, unde tehnicile sale sunt utilizate pentru a dezvolta dispozitive medicale pliabile, cum ar fi stenturile pentru vasele de sânge. Aceste dispozitive pot fi pliate într-o formă compactă, pentru a fi introduse în corp, apoi desfășurate la dimensiunea necesară.
De asemenea, se lucrează şi la realizarea unor roboţi minusculi, cât o pastilă, pentru livrarea ţintită a medicamentelor în organismul uman (care pot fi dirijaţi cu nişte magneţi externi) şi la alte dispozitive care să permită operaţii fără incizii, fără durere și fără risc de infecție.
Origami robotic
Tehnologia robotică a fost influențată de origami, ducând la dezvoltarea roboților pliabili. Acești roboți își pot schimba forma sau se pot micșora pentru a intra în spații mici, fiind apoi desfășurați, pentru a efectua sarcini complexe. Acest tip de roboți ar putea avea aplicații în operațiuni de salvare, explorare de medii periculoase sau în logistică, unde flexibilitatea și forma compactă sunt esențiale.
Robert Wood, robotician la Universitatea Harvard, a folosit recent origami pentru a proiecta un dispozitiv care să fie ataşat la un submarin robot, pentru a prinde creaturi marine delicate, cu corp moale (meduze, caracatiţe etc.), fără a le răni. Cele cinci brațe ale dispozitivului au triunghiuri şi pentagoane interconectate, care se pliază pentru a forma un container cu 12 fețe.
Inginerii de la Universitatea Brigham Young, SUA, au creat un scut antiglonț uşor, pliabil, model inspirat de origami, care poate proteja forțele de ordine de focuri de armă.
Pentru viitoare misiuni spaţiale, au fost proiectate rovere mici, care se pot plia strâns pentru zborul spațial și apoi să se întoarcă la forma initială când nava spațială ajunge la destinație. Dacă robotul întâlnește un spațiu îngust, în timp ce se deplasează pe o planetă îndepărtată, își poate plia din nou roțile pentru a se strecura.
Origami în arhitectură
În arhitectură, principiile origami sunt folosite deja pentru a proiecta clădiri capabile să se adapteze la nevoile mereu în schimbare ale spaţiului urban. Se lucrează deja şi la obţinerea unor materiale inteligente care își pot schimba forma, textura sau funcția ca răspuns la stimuli externi, precum temperatură, lumină sau presiune. În arhitectură, aceste principii pot fi aplicate la clădiri care își pot ajusta structura pentru a optimiza consumul de energie, ventilația sau spațiul interior, în funcție de necesitățile momentului.
Echipamente și dispozitive electronice
Origami-ul este folosit și în designul echipamentelor electronice flexibile, cum ar fi telefoane mobile pliabile, tablete sau alte dispozitive care pot fi compactate pentru a economisi spațiu. În viitor, ingineria origami ar putea permite dezvoltarea de circuite electronice flexibile și dispozitive purtabile care să fie integrate mai ușor în viața de zi cu zi.
Se pare că ingineria origami este un domeniu în plină ascensiune, depăşind noi graniţe, aducând inovaţii revoluţionare şi fascinând, ca şi arta din care se inspiră, oameni din întreaga lume cu complexitatea și frumusețea sa. Cu aplicabilități în multiple domenii, această formă de inginerie creativă este un exemplu despre cum tradiția poate inspira progresul modern, deschizând calea către descoperiri și tehnologii de avangardă.
