Originea colindelor trebuie cautata in cantecele pagane de acum cateva mii de ani, care erau intonate in cadrul ritualurilor de celebrare a solstitiului de iarna, in timp ce oamenii dansau in jurul cercurilor din piatra. Solstitiul de iarna reprezinta, de fapt, cea mai scurta zi a anului si, de cele mai multe ori, are loc in jurul datei de 22 decembrie, in fiecare an. Cuvantul colind are semnificatia de cantec de rugaciune si bucurie si, in trecut, colindele erau cantate in toate cele patru anotimpuri ale anului, singura traditie care a ramas fiind cea legata de perioada sarbatorilor de iarna. Despre originea colindelor crestine, unele informatii dateaza din anul 129, cand un episcop roman a stabilit ca un cantec, ce purta denumirea de “Imnul Ingerilor”, sa fie interpretat sub forma de colind, in timpul slujbei speciale de Craciun, de la Roma. Un alt colind faimos a fost compus in anul 760, de catre Comas din Ierusalim, pentru Biserica Ortodoxa Greaca. La scurt timp dupa ce acest compozitor a devenit cunoscut, colindele s-au raspandit in intreaga Europa. Popularitatea lor a venit insa destul de tarziu, pentru ca erau rostite in latina, o limba pe care oamenii obisnuiti nu o puteau intelege, iar in preajma anului 1200, aproape toata lumea isi pierduse interesul pentru ascultarea acestor cantece religioase, cu ocazia sarbatoririi Craciunului. Originea colindelor are legatura si cu Sfantul Francis din Assisi, care, in anul 1223, incepe, in Italia, faimoasele scenete biblice care se desfasurau sub forma de colinde, de data aceasta, si in latina, dar si in limba natala a celor care veneau sa le asculte. Noile colinde s-au extins, astfel, in Franta, Spania, Germania si in restul tarilor europene. Primul colind, in aceasta maniera, a fost scris in anul 1410, dar, din nefericire, doar o mica parte din el s-a mai pastrat de-a lungul anilor. In momentul in care puritanii, condusi de Oliver Cromwell, au ajuns la conducerea Angliei, in anul 1647, celebrarea Craciunului si colindele au fost interzise, chiar daca acestea continuau sa fie cantate in secret.

Colindatori din Maramures, Foto: maramuresturism.wordpress.com
Colindatori din Maramures, Foto: maramuresturism.wordpress.com

Originea colindelor romanesti este, in continuare, incerta, necunoscandu-se precis care a fost evolutia lor de-a lungul anilor, amanuntul semnificativ fiind acela ca, se pare, ele exista inca de la formarea poporului roman si au reusit sa reziste vremurilor de restriste, contribuind la mentinerea unitatii natiei. In Europa, colindele, inainte de a deveni foarte populare, erau cantate de un grup de localnici foarte importanti, singurii care aveau dreptul de a colecta bani de la public, in schimbul prestatiei lor. Acestia cantau doar in ajunul Craciunului, cand incepea celebrarea Nasterii Domnului. Pe masura ce colindele au dobandit popularitate, au inceput sa fie cantate pe strada, au fost compuse altele noi, de o frumusete si o muzicalitate aparte. Un obicei foarte special in Anglia, dar si in alte cateva tari europene, este cantarea colindelor in biserica luminata doar de cateva lumanari. Originea colindelor este, intr-o foarte mare masura, legata de traditiile si datinile stravechi. In Anglia, de exemplu, la sfarsitul secolului al XV-lea, apare manuscrisul Fayrfax, conform caruia, corul de colindatori este alcatuit doar din patru cantareti, care trebuiau sa cante doar colindele incluse in manuscris. In Romania, datinile colindatului se pastreaza, cu sfintenie, in regiuni ca Bucovina, Maramures si unele zone din Moldova, elementul central al colindelor fiind reprezentat de Fecioara Maria si de fiul sau iubit, Mantuitorul Iisus.

Citește și:  Ce este miscarea aparenta a planetelor si de ce depinde aceasta?

Aici, colindele sunt impartite pe varste si sexe, iar traditia presupune rasplatirea colindatorilor cu nuci, mere, covrigi si, cateodata, bani, pentru ca aduc bucurie in inimile celor care le asculta si vestesc Nasterea Domnului.

Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, Foto: littleganeshas.wordpress.com
Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, Foto: littleganeshas.wordpress.com

Chiar daca originea colindelor tine, in principal, de perioada pre-crestina, acestea au fost foarte bine integrate in cultura si in civilizatia moderna. Printre cele mai populare concerte de Colinde din perioada Craciunului se numara si “Carols”, concert al studentilor colegiului King din Cambridge, care are loc in fiecare an, in ajunul Craciunului, fiind transmis live atat la radio, cat si la TV. Concertul a avut loc pentru prima data dupa incheierea Primului Razboi Mondial, in anul 1918, in semn de bucurie. Un alt concert porta numele de “Nine Lessons and Carols” si este foarte interesant pentru ca prezinta noua intamplari biblice, printre care sunt inserate colinde, in general doua, la incheierea fiecarei teme. Resurectia colindelor de Craciun apare la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar in secolul al XIX-lea, compozitorii construiesc noua “expresie” a acestor cantece ritualice, pastrand elemente caracteristice din perioada foarte indepartata legata de originea colindelor si fiind cantate nu doar in spatii private, ci si in biserici si in locurile publice, ceea ce a contribuit la perpetuarea lor, pana astazi. Printre cele mai cunoscute colinde se numara “Silent Night”, compusa in anul 1818, de catre preotul Joseph Mohr, in ajunul Craciunului, cand, spre surprinederea sa, a aflat ca orga bisericii s-a defectat, motiv pentru care colindele nu mai puteau fi cantate. Pentru ca preotul-artist nu putea concepe un Craciun fara muzica, acesta compune “Stille Nacht”, colindul care avea sa readuca bucuria in sufletele ascultatorilor sai. Primul instrument pe care a fost cantat acest minunat colind a fost chitara.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.