In structurile ce-l, ce-i, ce-a, ce-mi, ce-ti, ce-si etc., cratima indica rostirea, intr-o singura silaba, a unor parti de vorbire diferite, mai exact, a pronumelui relativ/ interogativ ce si a altei parti de vorbire – pronume (forme neaccentuate), auxiliarul unei forme verbale compuse (daca auxiliarul incepe cu o vocala), forme scurte ale prezentului verbului a fi (-i = este, -s = sunt). Exemple :Ortografia pronumelui ce

  • Ce-l poate determina pe el sa renunte tocmai acum ? (pronume interogativ + pronume personal, forma neaccentuata)
  • Ce-i (ce este) dezordinea aceasta ? (pronume interogativ + forma scurta a verbului este)
  • Un copil m-a intrebat ce-s balaurii. (pronume relativ + verbul sunt, forma prescurtata)
  • Ce-a fost a fost !(pronume relativ + verbul auxiliar al perfectului compus)
  • Ce-mi cereti voi nu este corect. (pronume relativ + pronume personal, neaccentuat)
  • Ce-ti voi spune acum nu o sa-ti fie pe plac.(pronume relativ + pronume personal, persoana a doua, forma neaccentuata)
  • Ce-si reproseaza ei nu este problema mea. (pronume relativ + pronume reflexiv)
  • Ce-am avut si ce-am pierdut ! (pronume relativ + verbul auxiliar al perfectului compus, persoana intai)
  • Ce-ati citit ramane de vazut ! (pronume relativ + auxiliarul perfectului compus, persoana a doua, plural)

Cel, cea, cei se scriu intr-un cuvant numai cand au valoare de articol demonstrativ (adjectival) sau de pronume demonstrativ urmat de atribut cu prepozitie sau cu articol genitival – cel (cea, cei) de piatra, de reparat, de aici, al (a, ai vecinului) etc. Exemple : Am gasit ceasul, cel de reparat/ Copiii sunt, in general, cuminti, dar cei ai vecinului au intrecut masura etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.