Palatul Cuza din Ruginoasa este unul dintre monumentele istorice ale judeţului Iaşi, care astăzi este muzeu. Palatul a fost construit de familia Sturdza, însă a fost ulterior cumpărat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care l-a transformat în reşedinţă domnească.
Localitatea Ruginoasă se află la circa 60 de kilometri de oraşul Iaşi, fiind străbătut de DN 28A. Familia Sturdza a cumpărat moşia de aici de la Duca Vodă, având-o în posesie aproximativ 200 de ani. În anul 1804, vistiernicul Sandulache Sturdza a decis să reconstruiască edificiul boieresc de pe moşie şi a angajat un arhitect din Viena pentru a se ocupa de lucrări.
Acestea au fost încheiate zece ani mai târziu, iar casa devenise un adevărat palat neoclasic. Mai mult, frumuseţea sa era scoasă în evidenţă şi de parcul amenajat în jurul său. Acesta avea multe alei pline de statui, labirinturi din tufişuri, băncuțe pentru odihnă şi un iaz cu sălcii.
Palatul Cuza din Ruginoasa, cunoscut în prima jumătate a secolului al XIX-lea doar ca Palatul Sturdza, a fost moştenit de Costache Sturdza, fiul celui care l-a ridicat. Acesta a angajat un arhitect străin şi a refăcut edificiul într-un stil neogotic, păstrat până în ziua de astăzi. Cu toate acestea, Costache Sturdza nu a locuit prea mulţi ani aici, deoarece s-a mutat în Iaşi, unde avea câteva case.
Palatul a fost, în schimb, folosit ca un fel de închisoare pentru soţia lui Sturdza, Marghiolita Ghika-Comanesti, care se îndrăgostise de Nicolae Roznovanu. Femeia era păzită în permanenţă de fiul cel mare şi de câţiva arnăuţi, însă boierul Roznovanu a reuşit să intre în palat, după ce le-a dat paznicilor bani.
Fiul lui Sturdza a fost omorât într-o înfruntare, iar Marghiolita a fost dusă la palatul amantului din Stanca şi apoi cei doi s-au dus să se căsătorească în Bucovina.
În anul 1857, un alt fiu al celor doi a ipotecat palatul şi terenul din jurul acestuia, pentru un împrumut pe 17 ani. Însă nu a reuşit să îşi achite ratele, aşa că Banca Naţională a Moldovei a scos la licitaţie edificiul. Acesta a fost cumpărat de Alexandru Ioan Cuza, care a renovat palatul, dorind să îl transforme în reşedinţă de vară.
Domnitorul i-a dăruit palatul soţiei sale, Doamna Elena, aceasta fiind cea care s-a ocupat de toate lucrările. Grădina a fost reamenajată, mobila din palat a fost schimbată, iar pereţii au fost împodobiţi cu mătase din Paris. Actul prin care soţia domnitorului a făcut comandă de obiecte a fost păstrat, iar astăzi se afla în posesia Bibliotecii Academiei Romane.
Palatul Cuza din Ruginoasa a fost îngrijit de domnitor chiar şi după ce a fost obligat să abdice şi să plece în exil. De altfel, dorinţa sa a fost ca, atunci când moare, să fie înmormântat la Ruginoasa, lucru care s-a şi întâmplat. Mormântul pregătit pentru el a fost declarat monument istoric, însă rămăşiţele domnitorului au fost mutate după câţiva ani.
După moartea sa, Doamna Elena s-a mutat cu copiii la Paris, pentru a beneficia de o educaţie bună. Fiul cel mare, Alexandru, a terminat Facultatea de Drept şi s-a însurat cu Maria Moruzzi. Însă el a murit chiar în luna de miere, îmbolnăvindu-se de ftizie. Înainte de asta, el şi-a scris testamentul, lăsând palatul în grija soţiei sale.
Doamna Elena nu s-a înţeles cu nora sa, aşa că a fost nevoită să părăsească Palatul Cuza din Ruginoasa. Aceasta s-a mutat la Iaşi, unde a fondat Spitalul de copii „Caritatea”, iar câţiva ani mai târziu s-a mutat la Piatra Neamţ, unde a şi murit, în condiţii modeste. Maria Moruzzi a rămas la palat, unde a avut o aventură cu Ionel I.C. Brătianu. Femeia a rămas însărcinată, Brătianu fiind obligat să se însoare cu aceasta.
Acest lucru s-a întâmplat, însă cei doi au şi divorţat, în aceeaşi zi. Rodul aventurii lor a fost istoricul Gheorghe I. Brătianu. Doamna Elena a dat-o în judecată pe Maria Moruzzi, aceasta din urmă pierzând procesul şi fiind nevoită să plece de la palat.
Edificiul a ajuns în posesia spitalului fondat de soţia lui Cuza. A fost transformat de mai multe ori, după moartea Doamnei Elena, ceea ce a dus la degradarea lui.
Astăzi, Palatul Cuza din Ruginoasa este un muzeu memorial, dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Edificiul a fost serios afectat de bombele date în cel de-al Doilea Război Mondial. După eforturile considerabile ale autorităţilor de a reface clădirea, muzeul a fost inaugurat în anul 1982, având două secţii: istorie şi etnografie.
Vizitatorii pot vedea lucruri care i-au aparţinut lui Cuza, muzeografii încercând să redea cât mai fidel înfăţişarea pe care o avea palatul atunci când a fost renovat de Doamna Elena. În mare parte au şi reuşit, astfel că cei care calcă pragul muzeului memorial au posibilitatea de a se simţi ca nişte domnitori.
În plus, Palatul Cuza găzduiește o colecție impresionantă de artefacte istorice, documente originale și obiecte personale ale familiei Cuza, care ajută vizitatorii să înțeleagă mai bine contextul istoric și importanța domniei sale pentru evoluția României. De la mobilier la portrete și decorațiuni interioare, fiecare element spune o parte din povestea acestui loc emblematic.
