În ultimii ani, au început să apară studii îngrijorătoare care atrag atenția asupra unui pericol aproape invizibil, dar omniprezent, în sălile de fitness și alte spații publice din România: parfumurile toxice. În ciuda dovezilor clare și a avertismentelor specialiștilor, această problemă rămâne încă relativ necunoscută sau ignorată de o mare parte a populației.
Articole recente publicate în presa românească, subliniază riscurile la care suntem expuși fără să știm, în timp ce frecventăm locuri precum sălile de sport, locurile de joacă pentru copii sau alte spații publice intens circulate.
În mod obișnuit, parfumurile sunt percepute ca elemente care îmbunătățesc experiența într-un spațiu, oferind un sentiment de prospețime sau igienă. Însă, studiile recente arată că aceste arome artificiale pot fi o sursă de compuși toxici care dăunează grav sănătății. Produsele care conțin parfumuri, de la produse de igienă personală și până la odorizante de aer pe care le avem în casă, la birou sau la sala de fitness, sunt asociate cu o serie de efecte adverse asupra sănătății umane.
Efectele secundare ale parfumurilor, o problemă de sănătate publică
Un studiu amplu realizat la nivel internațional indică faptul că 99,1% din populație este expusă săptămânal la produse parfumate, fie din utilizarea personală, fie din expunerea la parfumurile altora. Acest fenomen, denumit „secondhand scents”, descrie expunerea involuntară la substanțele chimice conținute în parfumurile folosite de ceilalți.
La prima vedere, aceste produse par inofensive, însă datele din teren spun o cu totul altă poveste. Conform aceleiași cercetări, 32,2% dintre adulți suferă de sensibilitate la parfumuri, care se manifestă prin migrene, iritații cutanate, crize de astm și alte probleme respiratorii severe.
Cei mai vulnerabili la aceste efecte sunt persoanele care suferă de astm sau autism, pentru care expunerea la parfumurile din spațiile publice devine un factor agravant al stării de sănătate. De exemplu, 57,8% dintre cei cu astm și 75,8% dintre cei cu autism raportează efecte adverse severe la contactul cu astfel de produse. Astfel, ceea ce pentru unii poate părea doar o aromă plăcută devine pentru alții o amenințare reală și constantă.
Parfumurile din sălile de fitness, o bombă cu ceas
Sălile de fitness din România sunt locuri frecventate zilnic de mii de oameni care caută să-și îmbunătățească starea de sănătate fizică. Însă, ceea ce acești oameni nu știu este că în multe dintre aceste spații, aerul este contaminat cu compuși toxici proveniți din parfumuri și odorizante. Un raport publicat recent pe RomâniaTV evidențiază riscurile la care se expun atât adulții, cât și copiii, atunci când sunt expuși constant la aceste substanțe.
Cercetările recente arată că produsele de curățenie și parfumurile folosite în sălile de fitness emit sute de substanțe chimice volatile, cunoscute sub numele de VOC-uri (compuși organici volatili), care pot contribui la apariția bolilor respiratorii, inclusiv a astmului.
De asemenea, un alt studiu evidențiază faptul că personalul care lucrează în domeniul curățeniei au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta astm, iar copiii expuși la acești compuși sunt mai predispuși să dezvolte probleme respiratorii în primii ani de viață.
Statistici alarmante și studii recente
Conform unui alt studiu, în Europa Centrală, între 0,5% și 2,7% dintre pacienții cu eczeme sunt sensibili la anumite substanțe chimice din parfumuri. De asemenea, oxidarea anumitor ingrediente folosite în parfumuri, precum terpenele, crește substanțial riscul de sensibilizare și declanșarea reacțiilor alergice.
În plus, cercetările arată că 15,2% dintre utilizatorii de lumânări parfumate raportează simptome precum migrene și dificultăți respiratorii. Aceleași probleme sunt regăsite și la persoanele expuse la parfumurile din sălile de fitness, unde intensitatea și frecvența expunerii pot agrava stările de sănătate preexistente.
Lipsa de reglementări și riscurile ascunse
Problema majoră este că, în prezent, nu există reglementări stricte care să limiteze utilizarea parfumurilor toxice în spațiile publice din România. În timp ce Uniunea Europeană a interzis deja utilizarea unor substanțe periculoase în produsele cosmetice, legislația din România este mult mai permisivă.
Conform unui articol publicat în RomâniaLiberă.ro, multe din aceste produse continuă să fie folosite fără restricții clare, expunând populația la numeroase riscuri de sănătate. Fără astfel de măsuri, problema continuă să persiste, afectând sănătatea publicului larg în moduri insidioase și greu de detectat.
Pericolele nevăzute din locurile publice
Locurile de joacă pentru copii, care ar trebui să fie o oază de siguranță și dezvoltare, se dovedesc a fi, din păcate, o sursă de expunere la substanțe chimice periculoase. Tot mai multe studii recente subliniază faptul că suprafețele din cauciuc reciclat, folosite frecvent în parcurile de joacă din întreaga lume, conțin substanțe toxice precum plumbul, hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), ftalați și alte compuși organici volatili.
Aceste substanțe sunt prezente în materialele de tip „pour in place” (PIP), care sunt preferate datorită durabilității și capacității de a preveni rănirile cauzate de căderi. Cu toate acestea, studiile arată că aceste suprafețe pot elibera particule periculoase care ajung pe pielea copiilor, în hainele lor sau chiar în gurile lor.
Un raport realizat de Ecology Center a arătat că unele locuri de joacă din Washington, D.C., au prezentat niveluri de plumb de 100 de ori mai mari decât limita legală pentru produsele destinate copiilor. În mod similar, alte teste efectuate în școli din aceeași zonă au relevat concentrații de plumb în cauciucul reciclat utilizat la locurile de joacă care ajungeau la 7.079 și 6.514 ppm, valori extrem de periculoase pentru copii.
Aceste date sunt confirmate și de un raport realizat de E&E News, care subliniază preocupările experților în sănătate publică cu privire la faptul că aceste suprafețe din cauciuc pot conține și alți compuși periculoși, cum ar fi PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), care au fost asociate cu diverse forme de cancer și alte boli grave. În plus, cercetările au arătat că expunerea la aceste substanțe poate fi mult mai gravă pentru copiii mici, care petrec mult timp pe suprafețele contaminate, punând mâinile în gură și fiind expuși la ingerarea accidentală de particule toxice.
Problema devine și mai alarmantă atunci când ne gândim că majoritatea locurilor de joacă sunt frecventate zilnic de sute de copii. Sarah Evans, expertă în medicină și sănătate publică la New York City Children’s Environmental Health Center, a atras atenția asupra faptului că multe orașe continuă să instaleze aceste suprafețe din cauciuc, în ciuda riscurilor cunoscute, și că lipsa unei evaluări adecvate a riscurilor chimice face ca problema să fie dificil de gestionat.
Pe lângă locurile de joacă, alte spații publice, precum terenurile de sport sau chiar trotuarele acoperite cu materiale din cauciuc reciclat, prezintă aceleași riscuri. De exemplu, National Center for Health Research a documentat faptul că PAH-urile, compuși extrem de cancerigeni, sunt frecvent prezenți în cauciucul reciclat folosit atât la locurile de joacă, cât și la suprafețele sintetice utilizate pe terenurile de sport.
Această realitate complică și mai mult protecția copiilor și a publicului larg față de expunerea la substanțe toxice, iar lipsa reglementărilor stricte în România înseamnă că această problemă rămâne nerezolvată. În timp ce alte țări iau măsuri pentru a interzice sau limita utilizarea materialelor toxice în spațiile publice, România rămâne în urmă. Fără intervenții rapide și informare adecvată, copiii și adulții continuă să fie expuși la pericole invizibile în locurile unde ar trebui să fie în siguranță.
