Pastele este o sarbatoare a romanilor care datorita unor credinte stravechi pe care le-a adoptat la religia crestina se manifesta astazi prin datini si obiceiuri de mare frumusete.

Inca din cele mai vechi timpuri romanii respectau perceptele biblice si dadeau mai putina importanta anumitor discutii pe seama doctrinei. Astfel romanii tineau numeroase posturi care erau impuse de credinta crestina si de hotararea cu care staruiau in respectarea datinilor. Ei erau foarte atenti la toate posturile, respectau cu strictete toate zilele de post, chiar daca ar fi fost determinati de foame sau anumite boli sa sara macar una dintre ele.

Sarbatoarea Invierii era precedata de un mare post de sapte saptamani. Toate pregatirile care se desfasurau de-a lungul acestei perioade culminau cu slujbe si activitati din saptamana premergatoare – Saptamana Patimilor – si aveau scopul de a intampina cat mai frumos aceasta mare Sarbatoare a Invierii Domnului nostru Isus Hristos.

In aceasta saptamana in toate bisericile ortodoxe din tara se desfasurau slujbe cunoscute drept Denii, fiecare fiind specifica unei zile a saptamanii. Credinciosii erau chemati la slujba prin sunetul clopotelor de la biserici, sau daca acestea lipseau, prin batai de toaca. Inca din sec. al XVII-lea toaca era descrisa ca fiind o scandura din lemn ,,lunga de 12 picioare, groasa de 2 degete si lata de 4 degete, data bine la rindea, fara gauri sau crapaturi”, pe care o bateau preotii cu mana stanga, incat scotea tonuri pline, grave si rare, sau ascutite si dese. Intotdeauna in toaca batea cu mare iscusinta doar preotul folosind un ciocan de lemn, el realiza o bataie tare, pe care o repeta si care se auzea pana departe, apoi inmultea numarul batailor si la urma batea foarte des astfel incat sunetul parea ca se subtia, pana nu se mai auzea deloc.

In Duminica Floriilor incepea prima slujba din sirul acelor frumoase slujbe care se prelungeau in toata Saptamana Mare. In aceasta Sarbatoare a Floriilor credinciosilor care participau la slujba li se impartea cate un fir de salcie sau cate o ramurica inverzita de pom.

In Sfanta zi de Miercuri dupa cum era datina, mitropolitul oferea o faclie domnului tarii. In Sfanta zi de Joi avea loc liturghia si ceremonialul spalarii picioarelor. Astfel in Tara Romaneasca la acest ceremonial fiecare apostol era interpretat de catre un personaj anume ales. Cum era si de asteptat cea mai grea era alegerea personajului negativ Iuda. Dupa ce se stabileau cei 12 apostoli era adus ,,un lighean mare de argint si un ibric tot de argint” cu care in sunetul cantecelor religioase intonate de calugarii si preotii prezenti Patriarhul incepea ritualul de spalarea picioarelor cu Iuda si termina cu apostolul Petru.

Slujba din Vinerea Mare – Vecernia Mare – incepea seara si tinea pana noaptea tarziu.

Cosuri pline cu bunatati de Paste, Foto: inlovewithpoland.wordpress.com

Ultima slujba din saptamana de dinaintea Pastelui era cea din noaptea de sambata spre duminica si era considerata de toata lumea ca fiind cea mai importanta. La praznuirea Sarbatorii Invierii veneau toti credinciosii, de la tineri pana la batrani. In timpul acestei nopti se batea toaca de lemn sau de arama, dupa obicei pentru ca toti romanii credinciosi sa vina la slujba si mai ales sa nu doarma in timpul acestei nopti de Paste.

Pe vremea lui Matei Basarab slujba de Inviere se desfasura cu mare fast. Domnul Matei Basarab participa intotdeauna la slujba, statea intr-un jilt in mijlocul bisericii domnesti. In partea stanga a naosului stateau preotii, iar in jurul lor boierii alcatuind un cerc mare. Boierii erau imbracati de sarbatoare in vesminte de postav scump, lucrat fin, in multe culori, uneori impodobite cu blanuri de zibelina. In mijlocul preotilor era pus un piedestal special, cu patru picioare, acoperit cu o tesatura deasupra careia se aseza Evanghelia. Apoi domnitorul primea o lumanare aurita care era tinuta de un spatar, se imparteau lumanari mari patriarhului si mitropolitului, iar la sfarsit preotilor si boierilor. In timpul slujbei, in curtea bisericii se aflau numerosi ostasi inarmati cu lanci ce aveau manerul in forma de cruce. Dupa ce se citea din Evanghelie, primul care saruta Evanghelia era patriarhul, apoi el o ducea domnitorului care se aseza in genunchi, saruta Evanghelia si apoi mana dreapta a patriarhului. Apoi patriarhul ii spunea ,,Hristos a Inviat!” si il saruta pe cap.

Inca din sec al XVI-lea se obisnuieste ca de Sarbatoarea Pastelui oamenii sa-si faca daruri intre ei, iar cei care se dusmanesc sa se impace. De asemenea, potrivit datinei, in biserica se aduceau pe masa multe tavi cu oua vopsite sau incondeiate in diferite culori, carne de miel, cozonac si busuioc.

Sarbatoarea Pastelui era praznuita cu mare cinste de intreaga tara dupa datini pastrate atat la sate cat si la orase, care se mai desfasoara si in prezent, datorita faptului ca au fost transmise in timp, din neam in neam, culese de catre folcloristi si etnografi. Dupa Inviere, in prima saptamana preotii slujeau liturghia cu utrenia si trageau clopotele dimineata si seara.

Pastele era o sarbatoare a romanilor din punct de vedere al religiei crestine care se suprapunea cu anumite sarbatori ancestrale. Una dintre acestea era sarbatoarea ,,primului plugar” care avea semnificatia terminarii lucrarilor agricole de primavara. In cadrul unei comunitati rurale era cinstit cel mai harnic plugar si astfel prin aceasta Biserica isi apropia anumite sarbatori agro-pastorale la unele date ale calendarului religios.

O alta sarbatoare era cea a Paparudelor, care se practica in prima zi de joi dupa Inviere. Satenii imbracau o fetita mai mica de zece ani cu o camasa facuta din frunze si ierburi, apoi acesta urmata fiind de fetite si baieti de aceeasi varsta mergeau in jurul satului cantand si jucand, iar cand intalneau o batrana, aceasta trebuia sa o stropeasca cu apa. Paparudele faceau parte din obiceiurile de fertilitate de la sfarsitul primaverii si ale caror date au fost suprapuse cu data sarbatorilor crestine ale Pastelui.

De Paste, dar si cu prilejul Sarbatorii Inaltarii era practicata incondeierea oualor, care reprezenta si un vechi rit de fertilitate de origine populara cu menirea de a apara oamenii de duhurile rele.

De-a lungul timpului Pastele a fost o sarbatoare a romanilor care a perpetuat aceste datini de mare frumusete si originalitate pana in zilele de astazi.

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here