Peştera Limanu este una dintre cele mai interesante peşteri de pe teritoriul României. Se află în Dobrogea, lângă satul cu acelaşi nume, fiind declarată monument al naturii. De altfel, face parte din rezervaţia naturală omonima, cu o suprafaţă totală de un hectar.

Cu o lungime de aproape patru kilometri, Peştera Limanu este cunoscută şi sub denumirile Peştera Caracicola sau Peştera La Icoane. Cea de-a doua denumire provine de la faptul că la intrarea în peşteră se află sculptate nişte chipuri în piatră – din păcate, acestea nu mai sunt atât de vizibile în momentul actual. Specialiştii cred că aceste chipuri au fost scrijelite de daci (se presupune că peştera a fost folosită de acest popor), ele marcând intrarea. Capetele, cu ochi, nas şi gură, păzeau intrarea, acesta fiiind motivul pentru care localnicii i-au mai dăruit peşterii un nume. Nu se poate spune că acestea simbolizau icoane, însă aveau acelaşi rol ca al lor.

Datorită lungimii sale, Peştera Limanu este cea mai lungă peşteră din zona Dobrogei. Misterul peşterii nu a fost pe deplin descifrat, însă istoricii au încercat să stabilească anumite aspecte privind istoria să. Arheologii au descoperit mai multe desene în cărbune şi diverse incizii, fapt ce i-a făcut să creadă că peşteră a fost locuită încă din perioada dacică. De altfel, mulţi sunt de părere că peştera ar fi celebra Peştera Keiris (sau Keirys), locul în care s-au ascuns geto-dacii pentru a scăpa de teroarea proconsului roman Mărcuş Licinus Crassus. Acesta venise în Dobrogea pentru a cuceri teritoriul, iar geto-dacii s-au ascuns, împreună cu averile lor, în peşteră. Însă Crassus i-a găsit şi i-a obligat să-şi predea averile, ameninţând că va zidi intrările în peşteră.

Alte săpături arheologice efectuate în Peştera Limanu au scos la iveală opaiţe şi obiecte din ceramică, acestea demonstrând faptul că locuitorii din Cetatea Callatis au venit în această peşteră şi au cioplit altare dedicate zeului Mithras. De altfel, peşteră a fost folosită ca lăcaş de cult încă din vremea dacilor, iar în jurul acestui lucru s-au născut tot felul de legende, care spun că peştera este păzită de Zamolxis, zeul aşteptând ca dacii să se întoarcă pe acest teritoriu.

Sistemul de galerii al Peşterii Limanu este unul foarte interesant, fiind o peşteră de tip labirint, unde foarte mulţi oameni s-au rătăcit. Unele dintre galerii par a fi fost sculptate chiar de oameni, însă adevărul ştiinţific este acela că în peşteră s-au format structuri tubulare, denumire dată galeriilor care s-au dezvoltat în calcare cu stratificaţie orizontală. Structura galeriilor face că peşteră să semene cu un mic orăşel, plin de străduţe înguste, care comunică între ele.

Datorită lipsei curenţilor de aer, în Peştera Limanu s-a dezvoltat o faună bogată şi interesantă. Speologii au descoprit numeroase specii de lilieci, dar şi de organisme troglobionte. Din păcate, deşi este arie protejată şi se află sub administrarea Asociaţiei GESS, Peştera Limanu are de suferit din cauza lipsei de bun simţ a turiştilor şi a localnicilor. Unele dintre galerii au fost distruse, pereţii au fost scrijeliţi, iar într-o galerie se pare că se fac deseori ritualuri sataniste. Mai mult, poarta care străjuia intrarea a fost furată şi vândută la fier vechi. Chiar dacă Asociaţia GESS încearcă să stopeze astfel de acţiuni, este destul de greu să izbutească, neexistând suficient personal care să supravegheze teritoriul rezervaţiei speologice.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ