Pictorul Camil Ressu (1880-1962) s-a nascut la Galati si este fiul unui magistrat integru, de la care mosteneste darzenia in convingeri si dragostea pentru cei multi si necajiti, insusiri ce emana din arta sa sobra si de un caracter atat de personal. El este omul concretului, al adevarului vietii, arta sa nu este pitoreasca si nici nu cauta sa epateze.

Si-a inceput studiile in anul 1887 in Bucuresti, la Scoala de Arte Frumoase, unde i-a avut ca profesori pe Eugen Voinescu, G.D.Mirea, C.I.Stanescu. In perioada 1889-1902 isi continua studiile la Iasi cu pictorul Gheorghe Popovici. Aici, inca din primul an de studii, el are colegi de atelier pe Ion Theodorescu, Gheorghe Petrascu, Steriadi si Sava Hentia. Ulterior pleaca la studii in Germania la Akademie der Kunst din Munchen. Aici frecventeaza ateliere ale pictorilor, muzee, se informeaza asupra picturii germane clasice si moderne din acea perioada. In perioada 1902-1908 pleaca la Paris la Academia Julian, in atelierul lui Jean Paul Laurens. Are colegi pe Samuel Mutzner, N.Darascu, J.Al.Steriade. Perioada de sapte ani cat a stat in Franta a insemnat pentru Ressu maturizarea pregatirii sale ca pictor. Intors in tara, preocupat de probleme sociale, adera la miscarea progresista a vremii, se inscrie in Partidul Social Democrat din Romania.

Adeziunea pictorului Camil Ressu la ideile politice militante se concretizeaza in colaborarea sa la o serie de reviste ,,Furnica”, ,,Cronica”, ,,Facla”, ziarul ,,Adevarul”. Desenele sale satirice devin comentarii ale evenimentelor politice de atunci. Din anul 1910, el se indreapta spre pictura si participa cu lucrarile sale la o serie de expozitii ale ,,Tinerimii artistice” si in ,,Saloanele oficiale” precum si in expozitii colective din tara si strainatate. Expozitii personale ale pictorului au loc in Bucuresti, in anul 1914 si 1955. In anul 1917 infiinteaza la Iasi Asociatia Arta Romana, impreuna cu pictorii Nicolae Darascu, Stefan Dumitrescu si cu sculptorii Cornel Medrea si Dimitrie Paciurea. In anul 1930 este numit profesor la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti, apoi rector, dar demisioneaza in anul 1941.

Camil Ressu; Cosasi odihnindu-se, Foto: poorbuthonest.wordpress.com
Camil Ressu; Cosasi odihnindu-se, Foto: poorbuthonest.wordpress.com

Datorita studiilor temeinice din Germania si Franta, el a pregatit generatii de tineri pictori, fiind un desavarsit profesor, pictor si grafician. Deoarece elevii nu aratau la inceput o atractie pentru compozitie, Ressu a infiintat premii saptamanale in acest scop, platindu-le din salariul sau. Clasa lui Ressu se deosebea de celelalte, prin caracterul formelor inchegate in care se exprimau elevii sai. Cand i s-a propus postul de profesor la catedra, Camil Ressu se destainuia in paginile insemnarilor sale astfel: ,,Niciodata nu mi-a trecut prin minte ca stiu asa de mult in meseria mea, incat mi-ar parea un prisos pe care sa-l dau altora”.

In opera sa, Camil Ressu s-a orientat spre tematica taraneasca, spre oamenii simpli. Taranii din tablourile lui, prezenti in grupuri devin adevarate portrete colective. Ca de exemplu in lucrarile: ,,Cosasi odihnindu-se”, ,,Tarani la pranz”, ,,Taranci argesene”, ,,Doua taranci”, ,,Taranca cu copil”, ,,Inmormantare la tara”, ,,Mocani din Vlaici”, ,,Taranci in curte”, ,,La moara”, ,,Claca la porumb”, ,,Tarani in barca”, ,,La arat”, ,,Taranci la troita”, ,,Semanatorii”, ,,Femei la biserica”, ,,Mama cu copil”.

In compozitia ,,Inmormantarea la tara” sunt prezentate sobru portretele taranilor care pasesc grav in urma sicriului, si comunica o durere prin chipurile lor triste. Pictura ,,Tarani in curte”, realizata in jurul anului 1912, pastreaza caracterul unui desen colorat.

Plecand in regiunea deluroasa a Mehedintilor, in satul Ilovat, el realizeaza remarcabila compozitie ,,Cosasi odihnindu-se” in care ilustreaza imaginea a patru tarani, in arsita miezului unei zile de vara, dintre care unul mai batran, care stau osteniti de munca, pe o gramada de snopi de grau, langa un pom. In spatele lor apare o femeie ce le aduce mancare. In planul din spate, se vede un alt cosas care se indreapta in directia opusa, mergand spre sat.

Citește și:  Top 10 compozitori de muzica clasica

Camil Ressu a alcatuit in portretistica sa o adevarata galerie de chipuri, fizionomii, ale unor reprezentanti ai literaturii si artelor ca: St.O.Iosif, G.Bacovia, Al.Davila, T.Argezi, C.Brancusi, St.Luchian, N.Darascu, Abgar Baltazar. In portretul actorului ,,Iancu Brezeanu” in rolul Ion din Napasta, pictorul modeleaza expresia personajului folosind efectele unei singure surse de lumina care desparte umbra de zonele colorate. La fel este si tabloul ,,Fiul artistului’ in care soarele estompeaza contururile si transforma frunzisurile gradinii intr-un freamat luminos. Portretele sale dezvaluie o lume intreaga de sentimente, ele incearca sa surprinda intr-un desen caracterul modelului: ,,Portretul lui Octavian Goga”, ,,Portretul Veturiei Goga”.

Camil Ressu; Baieti scaldandu-se, Foto: supravietuitor.wordpress.com
Camil Ressu; Baieti scaldandu-se, Foto: supravietuitor.wordpress.com

Portretul lui ,,Stefan Luchian” este realizat in tonuri coloristice puternice de rosu si negru. Luchian apare imbracat in negru, stand intr-un fotoliu rosu cu spatar inalt, avand o figura supta de boala care impresioneaza si o privire patrunzatoare ce sugereaza zbuciumul sau sufletesc. De asemenea, si tabloul care o surprinde pe actrita ,,Nina Arbore” este realizat intr-o gama cromatica restransa si armonii clare.

Autoportretele artistului il prezinta pe acesta in diferitele momente ale varstei sale. Ele prezinta atitudinea severa, silueta masiva si demnitatea sa umana. ,,Uneori, obsesia desenului mergea pana intr-acolo la Ressu, incat, dupa ce termina un portret, desena chiar semnatura, pe care o intarea apoi din culoare”.

Prin peisaje, Camil Ressu fixeaza caractere specifice ale naturii romanesti: ,,Moara la Darste”, ,,Moara in peisaj”, ,,Sat pe malul apei”, ,,Fantana la Plevna”, ,,Sat ardelenesc”, ,,Peisaj cu biserica”, ,,Peisaj din Soveja”. Pentru artist culoarea constituia modalitatea de a umple suprafetele cu scopul simplificarii formei. El cauta sa restituie naturii coloritul ei autentic: prezinta campurile intinse arse de soare, cerul tulburat de nori amenintatori, campuri taiate de un drum pe care se zareste umbra unui car cu boi, accentuand senzatia de pustiu care domina intreg peisajul. Pentru Ressu ,,calitatea unui tablou nu consta in frumusetea desenului, in expresia perfecta, a miscarii in forme si in culori, luate calitativ izolat, ci in raportul echilibrat al tuturor elementelor ce constituie armonia intregului tablou”.

Compozitia ,,Terasa Oteteleseanu”, pictata in anul 1913, este o pagina de istorie, in ceea ce priveste nu numai surprinderea atmosferei, ci si a portretelor de scriitori si artisti: compozitorul Castaldi, pictorii Steriadi si Satmary, poetul Arghezi, scriitorul Corneliu Moldoveanu si poetul I.Minulescu, care sunt adunati in jurul unei mese, fiecare redat cu fizionomia sa.

Artistul realizeaza si nuduri in opere precum: ,,Aise (Nud)” si ,,Nud in genunchi”.

In anul 1922, cu prilejul executarii unei cortine a Teatrului National, Ressu a fost criticat pentru aceasta lucrare, considerata prea putin decorativa pentru scopul ce-l avea. Totusi cortina avea minunate calitati compozitionale, reprezentand nunta lui Fat-Frumos, ce se desfasura intr-un alai somptuos de figuri legendare. Ressu intensifica armonia prin accente puternice de verde, ocru si ultramarin. Cu acest prilej, multi s-au solidarizat cu Ressu impotriva oficialitatii care a decis inlaturarea cortinei. Tonitza a scris un pamflet in favoarea lui Ressu, realizand un scurt portret al artistului: ,,Cu masca lui iradianta – masca unui cabotin genial, ori a unui nuntiu papal – Ressu se strecoara prin lume sprijinindu-si flegma pe cele doua picioare si pe increderea, prost deghizata, a talentului sau de granit…”

Tudor Arghezi – un mare admirator al artei lui Camil Ressu inca de la inceput, spunea: ,,Ressu rupe cu pensula privelisti brute si oameni stancosi”.

Prin viziunea sa adanc realista, arta lui Camil Ressu a imprimat in pictura romaneasca un caracter si un stil, care nu a ramas fara ecou in arta contemporana.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.