Francisco Jose de Goya y Lucientes, cunoscut simplu ca Francisco de Goya sau Francisco Goya, a fost unul dintre cei mai importanti pictori europeni. S-a nascut pe 30 martie 1746, in satul Fuendedotas, langa Zaragoza, intr-o familie modesta. Tatal sau, Braulio Jose Goya y Franque era un maestru poleitor de origine basca, iar mama sa, Engracia Lucientes Salvador, era casnica si detinea mai multe pamanturi de pe urma carora cei 8 membri ai familiei se intretineau.

Francisco Goya a primit o educatie elementara, adica a invatat doar sa scrie si sa citeasca, insa unul din profesorii sai i-a remarcat talentul de a desena, astfel incat la varsta de 13 ani a fost trimis la atelierul unui pictor religios, unde isi incepe munca copiind nume mari ai Renasterii italiene. Dorindu-si foarte mult sa ajunga un pictor renumit in Spania, la 17 ani pleaca la Madrid si spera ca va fi acceptat la Academia de aici. A incercat de doua ori sa intre la aceasta prestigioasa scoala, esuand de fiecare data. La prima incercare a avut ca tema copierea in creion a statuii lui Sileno, iar la a doua candidatii au primit ca tema faptele imparatesei bizantine Marta. Astfel, Goya a fost nevoit sa se angajeze la atelierul lui Franciso Bayeu, fratele mai mare al celui care a intrat in locul lui in Academie la a doua incercare, insa nu a renuntat la visul lui.

In 1770, Francisco Goya pleaca in Italia, la Roma, unde va studia arta baroca si rococo. Pentru a supravietui, a inceput sa picteze tablouri ce aveau ca subiect mitologia, insa in cele din urma se intoarce in Zaragoza. In 1772, este angajat de catre administratorii Bisericii Pilar pentru a decora bolta catedralei din Zaragoza. Pictorul si-a desavarsit opera, intitulata “Adoratia numelui lui Hristos”, in doar 4 luni, fiind ajutat doar de un asistent care ii prepara culorile pentru fresca inalta de 15 metri si lata de 7 metri. Acest moment poate fi considerat inceputul creatiei lui Goya, moment care va fi succedat de decorarea palatului Sobradiel si de o serie de tablouri relizate pentru calugarii de la Manastirea Aula Dei. In aceasta perioada, artistul se casatoreste cu Josefa Bayeu, sora lui Francisco Bayeu.

In 1774, in urma interventiilor cumnatului sau, care devenise un pictor renumit al Curtii Regale, Francisco Goya este chemat la Madrid de catre Mengs, conducatorul pictorilor de aici. A fost angajat pentru a picta tapiseriile regelui Carol al III-lea, iar picturile au constat in scene rurale, de vanatoare, dar si scene reprezentand “majos” si “majas”, adica o categorie a tinerilor din clasa de jos, recunoscuta pentru stilul de viata usuratic. Pana in anul 1778, artistul a realizat peste 35 de tapiserii pentru Casa Regala, tapiserii care au imbogatit sala de mese, dormitorul si anticamera din Palatul Predo. Dupa aceste lucrari, stilul lui Goya se va schimba: limbajul pictural devine flexibil, picturile sunt pline de culoare, iar trasatura de penel devine moale. In aceasta perioada, artistul da nastere tablourilor “Majos dansand in apropiere de Manzanares”, “Plimbarea prin Andaluzia”, “Targul din Madrid”, “Vanzatorul de portelanuri”, “Spalatoresele”.

Citește și:  Orasele “inteligente” – Top 8
Francisco Goya; Maja imbracata, Foto: liberallifestyles.com

In 1779, Fernando Goya isi indeplineste visul de a deveni membru al Academiei San Fernando, dupa ce Mengs moare. Va fi acceptat cu ajutorul tabloului “Hristos pe cruce”, in care se observa influenta celui mai mare portretist al secoulului al XII-lea, Diego Velasquez. Goya chiar a marturisit la un moment dat ca are trei maestri: Rembrandt, Velasquez si natura umana. Viata artistului se schimba de acum in bine, fiind capabil sa-si intretina familia si sa ii ofere o viata mai buna si mai frumoasa. In 1780, este angajat sa decoreze in fresca cupola naosului de nord a catedralei de aici, insa abordarea sa indrazneata a “Reginei martyrum” ii aduce numai reprosuri, iar schitele ii sunt refuzate.

Francisco Goya este numit pictorul regelui in 1786, aceasta onoare determinandu-l sa isi cumpere o trasura cu care sa se plimbe nestingherit pe strazile Madridului. Primele sale lucrari au fost sase portrete oficiale, urmate de trei panouri de altar. In 1789, Carol al IV-lea devine regele Spaniei, iar acesta va acorda o atentie deosebita artei si in special lui Goya. Insa artistul se imbolnaveste grav la varsta de 46 de ani, boala de care suferea producandu-i paralizie, orbire si apoi surzire. Restul vietii sale il petrece izolat, avand o stare aproape de nebunie, in timp ce stilul sau de a picta se schimba total – incepe sa abordeze teme intunecate si sinistre, printre tablourile din aceasta perioada numarandu-se “Curtea cu nebuni”, “Atacarea unei diligente de catre talhari”, “Incendiul nocturn”.

Desi era in starea aceasta cumplita, Francisco Goya nu ducea lipsa de clienti noi. Se spune chiar ca una dintre ei, ducesa de Alba, ar fi fost amanta pictorului si ar fi fost sursa de inspiratie pentru cele mai celebre nuduri ale lui Goya, “Maja dezbracata” si “Maja imbracata”. Incepe o noua etapa a creatiei lui Goya, cand artistul realizeaza prima lui serie de gravuri, intitulata “Capriciile”. Acestea sunt caracteristice starii prin care Goya trecea, avand in vedere ca domina creaturi ca vrajitoare, spiridusi si monstri. Seria este formata din 80 de gravuri, printre ele aflandu-se “Pentru ca a fost sensibila”, “Pana la stramosul lui” si “Somnul ratiunii naste monstri”. In timpul invaziei lui Napoleon, pictorul a lucrat la o noua serie de gravuri, “Dezastrele razboiului”, care descriu atrocitatile petrecute in cei 6 ani de razboi.

Activitatea la Curtea Regala a Spaniei a lui Francisco Goya s-a incheiat prin tabloul “Familia regelui Carlos al IV-lea”, finalizat in aproape un an. Dupa razboi, pictorul s-a retras in afara Madridului, insa nu a renuntat definitiv la pictura, decorandu-si peretii casei cu imagini intunecate si pline de furie, care infatisau batranetea sau vrajitoriile. Aceste lucrari au primit numele de “Picturile negre”, iar cea mai infricosatoare dintre ele este considerata “Saturn devorandu-si unul dintre fii”. Dupa finalizarea acestora, Goya se muta in Franta, unde moare in anul 1828, lasand in urma sa un adevarat tezaur.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.