Postul Craciunului este unul dintre cele mai importante mari posturi de peste an. In 2011, el a inceput marti, 15 noiembrie si va tine timp de 40 de zile, cel putin in toate bisericile ortodoxe.

Pana la mijlocul secolului al XII-lea, cand Sinodul de la Constantinopol a hotarat ca postul Craciunului sa dureze 40 de zile, acesta dura fie sapte zile, fie sase saptamani.

Imediat dupa Postul Pastelui ca importanta, Postul Craciunului trebuie respectat de toti credinciosii adevarati. In aceasta perioada, toti trebuie sa ne abtinem de la lucrurile rele si necurate si sa fim mai milostivi si mai buni cu apropiatii nostri.

In timpul postului Craciunului, se poate manca peste si se poate bea vin, in perioada 21 noiembrie-18 decembrie, in fiecare sambata si duminica. Cu toate acestea, postul la care facem referire nu este decat de dificultatea medie, potrivit parerilor preotilor. In aceasta categorie intra si postul Sfintilor Apostoli.

In interiorul manastirilor si a celorlalte lacase de cult, cel mai bine este sa se ajuneze lunea, miercurea si vinerea, intre orele trei si patru dupa-amiaza. Acolo se consuma atat legume fierte, cat si hrana uscata. In zilele de marti si joi, se mananca legume si plante fierte si se bea vin. Sambata si duminica exista regula dezlegarii la peste. Daca avem cazuri in care de luni pana vineri se sarbatoreste ziua unui sfant, atunci se da dezlegare la peste si la vin, insa acest lucru este valabil doar o singura data pe zi.

In bisericile romano-catolice, Postul Craciunui se numeste Postul Venirii Domnului si dureaza doar 21 de zile, spre deosebire de cele 40 de zile care se tin in cazul crestin-ortodocsilor.

Slujba de Craciun intr-o Biserica Ortodoxa, Foto: 02varvara.wordpress.com
Slujba de Craciun intr-o Biserica Ortodoxa, Foto: 02varvara.wordpress.com

In Ajunul Craciunului, multi credinciosi apeleaza la sfintirea alimentelor la biserica. Se spune ca aceasta zi este cea mai grea dintre toate ale postului. In unele zone se consuma si grau cu fructe si miere, pentru cinstirea amintirii lui Daniel si a tinerilor din Babilon. De asemenea, in alte regiuni se mananca pana la aparitia luceafarului de seara, care aduce aminte de astrul ceresc care a dat de veste lumii intregi despre nasterea lui Iisus Hristos. Nu in ultimul rand, se spune ca in aceea zi, unii crestini se botezau crestineste si apoi erau impartasiti pentru prima data. In acest sens, se incearca pastrarea pe cat este cu putinta a vechilor traditii si obiceiuri.

Dupa cum toata lumea stie, in seara de 24 decembrie au loc si colinde, in special ale copiilor, care anunta intruparea lui Iisus. Pe 25 decembrie, postul se termina oficial, imediat dupa ce Sfanta Liturghie este rostita.

Citește și:  De unde provine energia stelelor?

Aparitia pe lume a Mantuitorului este mentionata atat in Evanghelia dupa Matei, cat si in cea dupa Luca. In cea a lui Matei, se vorbeste despre cei trei magi, despre astrul ceresc si despre fuga in Egipt, in vreme ce in Evanghelia dupa Luca se vorbeste despre drumul dintre Nazaret si Betleem, despre nasterea lui Iisus si despre fericirea ingerilor.

Printre datinile si obiceiurile din Postul de Craciun se numara si spalarea veselei cu cenusa, pentru ca aceasta sa nu mai miroasa sau sa nu mai aiba niciun fel de urma de carne.

Imediat dupa Lasata Secului, in zonele rurale aveau loc asa numitele sezatori de iarna, in care oamenii se intalneau si se distrau spunand colinde si uraturi, ca sa se pregateasca pentru cele oficiale. De asemenea, se mai discutau si problemele cu care satele se confruntau la acea vreme, deci acestea aveau un dublu caracter: distractiv si constructiv.

Slujba de Craciun intr-o Biserica Catolica, Foto: catholickermit.wordpress.com
Slujba de Craciun intr-o Biserica Catolica, Foto: catholickermit.wordpress.com

In aceeasi zi de Lasata Secului, se mananca sarmale si carne si se bea atat vin, cat si tuica. In plus, exista o multime de obiceiuri care trebuie respectate. In primul rand, ceea ce ramane de la masa se poate arunca doar odata cu lasarea serii, oalele si vasele sunt spalate si puse cu gura-n jos, pentru a alunga pierderile si pagubele din gospodarie, iar imprumuturile in aceasta zi sunt interzise. Nu in ultimul rand, femeile si fetele fac turte si le impart atat pentru cei care au murit, cat si pentru cei care inca traiesc. In acest fel, casele vor fi ferite de probleme, printre care se numara bolile si epidemiile.

In alte zone ale tarii, se mai practica si obiceiul batutului pernelor. Acestea au ca scop ca fetele tinere sa-si gaseasca iubiti. Totusi, aceasta datina este din ce in ce mai putin prezenta inclusiv la sate, dar nu a disparut definitiv.

De ziua Sfantului Matei, care pica pe 16 noiembrie, fetele se duc la fantana din sat, imediat dupa primul cantat al cocosului, unde aprind o lumanare. Se povesteste ca in unele cazuri, in apa fantanii se va ivi chipul celui harazit. Tot in aceeasi zi, se lucreaza pana dupa-amiaza tarziu, pentru ca si anul urmator sa existe acelasi spor.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.