Premiul Nobel 2022 pentru Literatură, Ştiinţe şi Pace – semnul unei crize valorice?

Premiul Nobel 2022 a fost acordat, în cursul săptămânii 2 – 7 octombrie, aşa cum se procedează în fiecare an, începând cu 1901, de către Academia Suedeză (cate un premiu pentru Literatură, Chimie, Fizică), de către Institutul Karolinska, din Stockholm (Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină) şi de către un comitet alcătuit din cinci persoane alese de Parlamentul Norvegiei – Premiul Nobel Pentru Pace.

Aşa cum a lăsat prin testament Alfred Nobel, cel care a înfiinţat Fundaţia Nobel, care oferă anual faimoasele premii, acestea vor fi acordate “celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității„. Ceremonia în cadrul căreia vor fi înmânate premiile se va desfăşura la data de 10 decembrie, ziua în care s-a stins din viaţă Alfred Nobel.

Academicieni, profesori universitari, oameni de știință, cercetători, câștigători din trecut și alții trimit nominalizări. Conform regulilor Fundației Nobel, listele candidaților selectați nu pot fi publicate timp de 50 de ani. Nimeni nu-și poate propune propria candidatură.

De-a lungul timpului, mari personalităţi cu reputaţie mondială au fost răsplătite pentru munca şi rezultatelor lor. Ceea ce se poate observa anul acesta (şi, în anumite domenii, şi în anii trecuţi) este faptul că, pe lista laureaţilor, se află unele nume mai puţin cunoscute la nivel mondial sau că realizările pentru care li s-a acordat premiul sunt unele fără un impact major, deocamdată, în evoluţia diverselor domenii. Să fie acest lucru indiciul unei “strategii” a Academiei Suedeze sau semnul unei crize valorice?

Premiul Nobel 2022 pentru Literatură

Premiul Nobel pentru Literatură 2022 a fost acordat, în această săptămână, joi, 6 octombrie, scriitoarei franceze Annie Ernaux, în vârstă de 82 de ani, pentru “acuitatea clinică şi curajul cu care descoperă rădăcinile, îndepărtarea şi constrângerile colective ale memoriei personale”, după cum a precizat juriul Nobel. “Este o mare onoare şi o mare responsabilitate, adică să mărturisesc (…) o formă de corectitudine, dreptate, în raport cu lumea”, a reacţionat scriitoarea într-o scurtă intervenţie la televiziunea suedeză, îndată după anunţarea câştigătorului.

Annie Ernaux devine, astfel, a 17-a femeie care a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, din cele 114 premii acordate în total, până acum, a 16-a câştigătoare a Franţei, de la înfiinţarea acestor premii, în 1901, şi după ce, în 2021, premiul a revenit romancierului britanic Abdulrazak Gurnah, iar în 2020, poetei americane Louise Glück.

Publicul larg a aşteptat cu interes să afle numele laureatului din acest an, având în vedere că, în ultimul timp, au fost declaraţi câştigători scriitori mai puţin cunoscuţi şi mai puţin traduşi. De altfel, şi mulţi dintre candidaţii din anul acesta nu se bucură de notorietate – de exemplu, francezul Michel Houellebecq , poeta canadiană Anne Carson, americanii Thomas Pynchon și Don DeLillo, kenyanul Ngugi Wa Thiong’o, maghiarul Laszlo Krasznahorkai, croata Dubravka Ugresic, norvegienii Jon Fosse și Karl Ove Knausgaard, franco-marocanul Tahar Ben Jelloun.

Criticii de specialitate şi cei care au făcut diverse pronosticuri în legătură cu alegerea de anul acesta pentru Premiul Nobel pentru Literatură cred că opţiunea pentru scriitori aproape necunoscuţi s-ar explica prin faptul că Academia Suedeză încearcă să-şi revină după o lungă criză şi după un răsunător scandal sexual, in 2018, an în care Premiul Nobel pentru Literatură nu s-a acordat.

Cine este Annie Ernaux?

Annie Ernaux nu este o scriitoare cunoscută în România, pentru că, până acum, la noi, nu s-a tradus nimic din opera ei. Scrierile sale sunt, în mare parte, autobiografice. A publicat primul său volum – “Les Armoires vides” (“Dulapuri goale”) – în 1974, când avea 34 de ani, iar cele mai recente, în 2016 – “Mémoire de fille” si “Le Jeune Homme” (“Tânărul”), în 2018.

Dintre cele circa 20 de volume publicate, foarte apreciat a fost cel publicat în 1983 – “La Place” (“Locul”) – pentru care a primit, în anul următor, şi prestigiosul Premiu Renaudot. Alte premii a câştigat cu romanul “Lea Années” (“Anii”), din 2008. Intenţia declarată a romancierei este ca, prin cărţile sale, “Să salveze ceva din vremea în care nu vom mai fi niciodată”.

Crescând într-o familie modestă, de muncitori, Annie Ernaux este considerată, în Franţa, o scriitoare “de stânga”, preocupată, în scrierile sale, de câteva teme obsedante – diferenţele dintre clasele sociale (“le mal-être social”), ignoranța, mizeria, vulgaritatea (ca ipostaze umane pe care le-a cunoscut îndeaproape în cârciuma pe care o administrau părinţii ei), iubirea, experienţele adolescentine etc. – într-un stil sec, plat, aproape “clinic”, lipsit de orice lirism, o proză între literatură, sociologie şi istorie, străduindu-se frază după frază, carte după carte, să descifreze realitatea, să obțină acces la înțelegere și să exprime un adevăr despre existență altfel inaccesibil.

Nobel 2022 pentru Chimie

Premiul Nobel 2022 pentru Chimie a fost câştigat de trei cercetători – chimista americană Carolyn R. Bertozzi, danezul Morten Meldal și americanul K. Barry Sharpless – pentru contribuţiile la “dezvoltarea chimiei click şi bio-ortogonale”. “Premiul Nobel pentru Chimie de anul acesta are de-a face cu lucrurile simple și ușoare” a mai spus preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie, Johan Aqvist. Americanul K. Barry Sharpless a mai fost premiat cu un Nobel pentru chimie şi în anul 2001, pentru “catalizatorii chirali”.

Chimia click, a precizat Juriul Nobel, “este un instrument ingenios pentru construirea de molecule”, extrem de important în producerea de medicamente, pentru că permite reacţii rapide şi directe, în care “blocurile de construcție moleculare se împletesc rapid”. Prin reacţiile bio-ortogonale, se speră obţinerea unor medicamente performante pentru cancer, aflate deocamdată în faza de testare în studii clinice.

Premiul Nobel 2022 pentru Fizică

Premiul Nobel pentru fizică 2022 a fost câștigat de francezul Alain Aspect, americanul John F. Clauser și austriacul Anton Zeilinger, pentru „experimentele cu fotoni interconectați, stabilind încălcarea inegalităților Bell și pionierat în știința informației cuantice”, a precizat Academia Suedeză de Ştiinţe.

Este o evidenţă că, în ultimul timp, domeniul fizicii cuantice, cu atâtea necunoscute, suscită tot mai mult interesul oamenilor de ştiinţă. Se speră ca cercetările celor trei specialişti premiaţi să găsească aplicaţii în realizarea calculatoarelor cuantice, a reţelelor cuantice şi a comunicaţiilor criptate cuantic. In plus, experimentele lui Anton Zeilinger au demonstrat fenomenul de teleportare cuantică, cel care face posibilă mutarea unei stări cuantice de la o particulă la alta, la distanță.

Premiul Nobel pentru Medicină, în 2022

Geneticianul suedez Svante Pääbo, unul din fondatorii paleogeneticii, este laureatul Nobel 2022, “pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană”. Acesta a reuşit ceva ce părea imposibil – să secvențieze genomul lui Homo neanderthalensis, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre.

Svante Pääbo a făcut şi o descoperire surprinzătoare, a unui hominin necunoscut, Omul de Denisova sau “denisovanul” (Homo denisovensis), o specie de hominid ale cărui vestigii au fost descoperite, în 2012, în peștera Denisova, din Munții Altai. A fost o rudă apropiată a omului de Neandertal și a dispărut în urmă cu 30.000 de ani.

Geneticianul a mai descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini dispăruți, la Homo sapiens, în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani, aspect care ar putea să explice multe necunoscute legate de modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Premiul Nobel pentru Pace, în 2022

În această perioadă tensionată pe care o traversează omenirea, Premiul Nobel 2022 pentru Pace a fost acordat activistului pentru drepturile omului din Belarus – Ales Bialiațki (aflat, în prezent, în detenţie, pentru presupusă evaziune fiscală) și organizațiilor civile “Memorial”, din Rusia, și “Centrul pentru libertăți civile”, din Ucraina, “pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, crimelor de război şi abuzul de putere”.

Arestarea lui Ales Bialiațki, din 2021, şi pedeapsa maximă de şapte ani de închisoare succede unei alte arestări, din 2011, cu aceeaşi acuzaţie de evaziune fiscală, când a fost condamnat la patru ani şi jumătate de detenţie.

Activiștii pentru drepturile omului, din Belarus, precum și liderii Uniunii Europene, guvernele UE și Statele Unite au spus că Bialiatski este un prizonier politic, considerând condamnarea lui motivată politic şi cerând eliberarea lui.

“Memorial” este o societate rusească de drepturi istorice și civile, care activează într-o serie de state postsovietice, preocupându-se de înregistrarea și publicarea trecutului totalitar al Uniunii Sovietice, dar și de monitorizarea drepturilor omului în Rusia și în alte state postsovietice.

Centrul pentru libertăți civile din Ucraina a fost înfiinţat în 2007, pentru a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a crimelor de război comise de Rusia împotriva populației civile ucrainene.