Războiul civil american a fost un război de patru ani între Statele Uniunii și 11 state din sud care au părăsit Uniunea formând Statele Confederate ale Americii. Cei patru ani de lupte au dus la moartea a 620.000 de oameni și rănirea a mai mult de 1 milion.
Problemele dintre nord și sud au explodat în primăvara anului 1861, ducând la începerea a ceea ce avea să fie numită „Marea tragedie americană”. Alegerea ca președinte a lui Abraham Lincoln (cunoscut pentru poziția sa împotriva sclavagismului), a determinat 7 state să se separe de Uniune și să formeze Statele Confederate ale Americii; după ce primele gloanțe au fost trase, alte 4 state s-au alăturat Confederației.
La mijlocul secolului al XIX-lea, în nord industria era bine stabilită, agricultura practicându-se pe zone restrânse, în timp ce economia sudului se baza pe agricultură și pe munca sclavilor. În anii 1830, odată cu creșterea sentimentului aboliționist, sudul se temea că existența sclaviei era în pericol.
Adoptarea Actului Kansas-Nebraska din 1854, care susținea că legitimitatea sclaviei trebuia votată de către locuitorii statelor respective și alegerea lui Lincoln ca președinte au dus la separarea mai multor state din sud de Statele Uniunii.
Războiul avea să înceapă în martie 1861, când statele Confederației atacă Fort Sumter ce făcea parte din Uniune. Chiar dacă, în primă instanță, Uniunea părea a avea avantajul, în scurt timp s-a dovedit că Confederația avea de partea ei ceva mai puternic, o cauză.
În prima luptă de la Bull Run, trupele mai numeroase ale Uniunii sunt forțate să se retragă. Din acel moment a devenit clar că acest război nu avea să fie unul de scurtă durată.
Forțele sudului conduse de Robert E. Lee câștigau teren în fața nordului. În urma celei de-a doua lupte de la Bull Run, sudul a reușit să treacă în ofensivă, dar a întâmpinat rezistență din partea nordului, fiind nevoit să se retragă.
Pe 17 septembrie, armata Uniunii atacă forțele Confederației la Antietam Creek în ceea ce avea să devină cea mai sângeroasă zi a războiului. Chiar dacă Uniunea câștigă, ambele tabere pierd foarte mulți oameni, în total aproximativ 26.000 de soldați. Victoria i-a împins pe soldații Confederației până în Virginia.
Lincoln profită de victoria de la Antietam și emite o variantă preliminară a „Proclamației de Emancipare”, care elibera toți sclavii din statele rebele, începând cu 1 ianuarie 1863. El nu a eliberat toți sclavii, proclamația nefiind valabilă pentru statele loiale Uniunii. Chiar și așa, până la sfârșitul războiului în 1865, undeva la 186.000 de soldați negri aveau să se alăture trupelor Uniunii.
Această măsură a adus opinia publică internațională de partea Uniunii.
Cu toate acestea, armatele Confederației nu au dat înapoi. În luna mai, acestea, în frunte cu Lee, câștigă o victorie și împing frontul în nord iar în iulie are loc lupta de la Gettysburg. După trei zile de lupte, soldații sudului nu reușesc să treacă prin armatele Uniunii și suferă pierderi de 60%.
Armatele nordului nu au reușit să profite de moment și i-au permis lui Lee să scape în Virginia. Tot în acea lună, forțele Uniunii, sub conducerea lui Ulysses S. Grant, ocupă Vicksburg, victorie care se dovedește a fi punctul de cotitură al războiului pe partea vestică. Victoria îl determină pe Lincoln să îl pună pe Grant la conducerea întregii armate a Uniunii.
În luptele care au urmat, Grant a adoptat o strategie de uzură. El a pornit spre trupele lui Lee în Virginia. Chiar dacă a pierdut mulți oameni, Grant a reușit să iasă victorios din mai multe lupte; în iunie 1864 începe un asediu de 9 luni a orașului Petersburg. În vest, forțele Uniunii, sub comanda lui William T. Sherman, își încep „drumul spre mare”, capturând toate orașele Confederației.
Între timp, forțele lui Lee fac o ultimă încercare de rezistență, atacând și capturând Fort Stedman, aflat sub controlul Uniunii. Cu toate acestea, victoria e de scurtă durată, trupele lui Grant lansând un contraatac și forțându-i pe oamenii lui Lee să se retragă. Pe 9 aprilie 1865, Lee se predă lui Grant la Appomattox.
În ajunul victoriei, Uniunea își pierde liderul. Pe 14 aprilie, actorul și simpatizantul Confederației, John Wilkes Booth îl asasinează pe președintele Lincoln la teatrul Ford din Washington.
Pe 26 aprilie generalul Johnston se predă forțelor Uniunii conduse de Sherman. Ultima luptă a fost o victorie a Confederației în Texas în luna mai; această luptă avusese loc deoarece încă nu se ştia de predarea lui Lee. Ultima armată confederată s-a predat în iunie, încheind efectiv războiul civil.
Războiul civil a dus la eliberarea a mai mult de 4 milioane de sclavi, a stabilit un guvern federal mai puternic și centralizat și a pus bazele pentru apariția Americii ca o putere mondială în secolul al XX-lea.
Deși libertatea nu a dus la egalitate pentru foștii sclavi, războiul a inițiat modificări constituționale care au redefinit natura societății americane și a reprezentat un punct de plecare în lupta pentru egalitatea drepturilor civile și umane.
