Cum sarbatoresc ortodocsii, protestantii, evreii, musulmanii in perioada Craciunului? Care este impactul acestor momente in interiorul comunitatilor? Chiar daca, acum, la inceputul secolului al XXI-lea, Craciunul se confunda tot mai mult cu un moment festiv, desacralizat, cu o pronuntata dimensiune “comerciala” (cumparam cadouri, si nu doar pentru copii, incarcam, la refuz, camarile si frigiderele, cu mancare etc.), totusi, pentru religiile care sarbatoresc Craciunul, acesta inseamna Nasterea lui Iisus Hristos, adica un prilej de a se (re)descoperi spiritual, in cele mai profunde laturi ale fiintei.

In cadrul religiilor care sarbatoresc Craciunul, dupa calendarul iulian, adica la 25 decembrie, se inscriu bisericile ortodoxe, iar dupa calendarul gregorian (stil vechi), la 6 ianuarie, bisericile romano-catolice si protestante. In timp, au existat mai multe variante in privinta fixarii acestei date. Inca din secolul al III-lea, crestinismul oriental se pronuntase in favoarea zilei de 6 ianuarie, Clement al Alexandriei propusese data de 18 noiembrie, iar din timpul Imparatului Aurelian, s-a convenit asupra datei de 25 decembrie, din preajma solstitiului de iarna, corespunzatoare sarbatorii precrestine “Sol Invictus (“Soarele Neinfrant”), neexistand niciun text crestin care sa precizeze exact data nasterii lui Iisus.

La celti, sarbatoarea crestina s-a suprapus peste cea pagana a celebrarii zeului Gargan, un urias bun si generos, care aducea cadouri si impodobea un arbore, in aceasta perioada a anului, a solstitiului de iarna, pentru a intampina un nou ciclu al naturii. La vikingi, corespundea sarbatorii dedicate zeului Odin, zeul suprem al nordicilor. In secolul al X-lea, in Norvegia, regele Hakon a hotarat sarbatorirea Craciunului odata cu “Sarbatoarea mijlocului iernii” (Midtvintersblot). Singurii care au ramas consecventi, fara a modifica data sarbatorii, in functie de calendare sau alte criterii, au fost credinciosii apartinand Bisericii Apostolice armene (6 ianuarie). Perceptia Craciunului si ca o sarbatoare celebrata, mai ales, in cadrul familiei, a fost influentata major de Biserica romano-catolica, in calendarul careia, prima duminica de dupa 25 decembrie este sarbatoarea “Sfintei Familii”. La Roma, Papa Liberiu, in anul 354, a stabilit ca sarbatoarea Nasterii lui Isus sa fie la 25 decembrie.

In prezent, fenomenul mondializarii, contactul tot mai intens intre culturi, schimbarile de mentalitate produc diverse contaminari in privinta perceptiei acestor sarbatori. Pe de o parte, religiile care sarbatoresc Craciunul (ortodocsi, catolici, romano-catolici etc.) isi urmeaza ritualurile in care un loc important inca il mai au slujbele de Craciun, Slujba (Messa) de la miezul noptii, la catolici, dar se poate observa si o tendinta de a transforma acest moment, de exemplu, intr-unul de sarbatorire intre prieteni, intre parinti si copii etc. De altfel, mai multe Biserici Crestine Protestante nu sarbatoresc Craciunul, pentru ca il considera o sarbatoare pagana si, oricum, prea festivista. La momentul reformei din 1560, Biserica Protestanta a refuzat celebrarea Craciunului in felul in care o fac credinciosii catolici, preferand traditia “Bradului lui Craciun”, care ar simboliza Raiul primilor oameni, Adam si Eva. “Martorii lui Iehova” resping, de asemenea, aceasta sarbatoare.

Citește și:  Idei pentru petrecerea de Anul Nou
Fetita rugandu-se in biserica, Foto: caffearabica.wordpress.com
Fetita rugandu-se in biserica, Foto: caffearabica.wordpress.com

Intre religiile care sarbatoresc Craciunul se inscrie si Comunitatea copta din Egipt, care a ales, ca data, a douazeci si noua zi a lunii copte “khiaht”, corespunzatoare, dupa calendarul gregorian, zilei de 7 ianuarie. Un preot copt tine Slujba de la miezul noptii, dupa care credinciosii, prezenti cu totii, la o masa festiva, mananca biscuiti dulci, “kahk”, in forma de cruce. De aici incolo, patruzeci de zile este o perioada de post (cu exceptia duminicilor). Cu aceasta ocazie, se ofera platouri cu traditionala “zalabya” (un fel de clatite) si o bautura speciala, “bouri”. Se numesc “copti” crestinii din Egipt, unii dintre ei apartinand Bisericii ortodoxe, altii Bisericii catolice si altii, Bisericii Evanghelice.

In Japonia, dar si in alte tari asiatice, sunt putini crestini si Craciunul (“Kurisumasu”) are o dimensiune religioasa mai atenuata. Mai mult decat Nasterea lui Iisus, japonezii il celebreaza pe Sfantul Nicolae. Pentru cei tineri, 24 decembrie este ziua indragostitilor. Mos Craciun este “Hotei-osho”, un fel de preot budist care imparte daruri copiilor.

In tarile europene, in care domina religiile care sarbatoresc Craciunul, traditiile sunt, in multe privinte asemanatoare. Dar, de exemplu, in Spania, cu mult mai mult entuziasm este asteptata Ziua Regilor Magi (Epifania), din 6 ianuarie, atunci oferindu-se si daruri celor dragi. In Germania, se pun crengi de forsythia in vaze, ca sa infloreasca, in semn de an bun si bucurie, de Craciun. In functie de comunitatile religioase, alaturi de Craciun si alte sarbatori din aceasta perioada a anului sunt primite cu fast. Grecii il venereaza, cu aceeasi dedicatie, pe Sfantul Vasile, patronul marinarilor, iar in Austria, Olanda, Belgia, Franta, Sfantul Nicolae este pretuit la fel de mult.

Familiile iudaice nu sarbatoresc Craciunul, dar tot in decembrie, cea mai cunoscuta sarbatoare a lor este Hanouka, “Sarbatoarea luminii”. Si ei schimba cadouri, timp de opt zile. In tarile din continentul american, mai ales in cele din America Latina, Craciunul este contextul in care religia catolica (adusa de colonistii spanioli) este armonizata cu diverse alte credinte si traditii locale, mostenite din vremea prehispanica. Musulmanii, in general, nu celebreaza Craciunul, adica o sarbatoare nemusulmana, dar, unele familii de musulmani, stabilite in Europa, se folosesc de acest prilej pentru a oferi copiilor cadouri. Pentru musulmani, potrivit Coranului, Isus a fost nascut de o “Fecioara” miraculoasa si taina Nasterii a fost transmisa de Mahomet.

In pofida diferentelor, din Europa si America, pana in Africa si Asia, crestini de pretudindeni se bucura cu adevarat de acest moment. Religiile care sarbatoresc Craciunul au facut din ziua Nasterii Domnului cea mai asteptata zi din an si, crestini sau necrestini (budisti, taoisti, bahai, islamisti etc.), oamenii simt ce inseamna sa daruiesti, sa primesti (nu neaparat in sens material), sa fii generos si , cu forte regenerate, sa incepi un an nou.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.