Sarbatoarea ce poarta numele de Ros Hasana (Rosh Hashanah –“rosh”- “cap”, “hashanah”-“an”) – Anul Nou evreiesc – se desfasoara pe durata a doua zile (care, dupa calendarul gregorian, pot sa cada intre 6 septembrie si 5 octombrie), incepand cu prima zi a anului evreiesc (1 Tisrei), in care se celebreaza momentul creatiei primului om, Adam, de catre Dumnezeu. Aceasta sarbatoare este cea care pune accent pe relatia dintre Dumnezeu si umanitate, pe dependenta fiecaruia de Creatorul si Sustinatorul omenirii. Intreaga festivitate se desfasoara in jurul sunetului “shofarului”, un instrument muzical sub forma de corn (de berbec), care, prin sunetele pe care le poate produce, este cel care anunta “incoronarea regilor”, fiind un adevarat simbol al plansetului celui care a pacatuit pentru prima data, Adam. Conform traditiei evreiesti, pe toata durata Zilelor Sfinte, Dumnezeu va decide cine va trai si cine va muri in anul care tocmai a inceput, motiv pentru care, de Ros Hasana siYom Kippur, evreii iau foarte in serios rolul evaluarii greselilor pe care le-au facut in anul care a trecut si se caiesc, cu credinta si parere de rau, pentru toate evenimentele rele din viata lor. Intregul proces de pocainta poarta numele de “teshuvah”. Pe durata sarbatorii, evreii sunt incurajati sa se impace cu toti cei cu care s-au certat si sa-si faca planuri prin care ar putea sa-si imbunatateasca viata in anul care vine. Semnificatia sarbatorii este aceea de a promova pacea si linistea interioara si intarirea motivatiei de a deveni o persoana mai buna. Chiar daca tema principala a Ros Hasana se refera la viata si moarte, intreaga sarbatoare este plina de speranta pentru Noul An, pentru ca evreii cred, cu tarie, ca Dumnezeu este drept si ca va accepta cairea si rugaciunile lor, pentru iertarea pacatelor. Slujba speciala, care se desfasoara in cadrul acestei sarbatori, cu mare insemnatate in lumea evreiasca, este una dintre cele mai lungi slujbe ale anului, fiind depasita ca intindere doar de catre slujba oficiata pentru Yom Kippur. In general, aceasta slujba incepe inca de dimineata devreme si se incheie dupa-amiaza, fiind atat de importanta, incat are o carte speciala, destinata evenimentului in sine – Makhzor. Cele mai cunoscute rugaciuni ale liturghiei care se desfasoara in cadrul Ros Hasana sunt “Unetaneh Tohkef” – rugaciune despre viata si moarte si “Avienu Malkeinu”, care, in traducere libera, inseamna “Tatal nostru, Stapanul nostru” si care este cantata de toata comunitatea, in cor. Traditia evreiasca presupune ca toti participantii sa se salute cu “L’Shanah Tovah”, ce inseamna “Un an nou bun” sau “Sa ai parte de un an bun” sau cu “L’shana tovah tikatev v’etahetem”, care inseamna, in limba iudaica, “Sa porti semnul anului bun”. Aceste urari se refera la credinta ca intrega soarta a unui om, pentru anul care va veni, poate sa fie influentata si decisa in cadrul sarbatorii Ros Hasana.

Citește și:  Univers observabil - ce inseamna?
Rodia consumata de evrei la cumpana dintre ani, Foto: cannundrum.blogspot.com
Rodia consumata de evrei la cumpana dintre ani, Foto: cannundrum.blogspot.com

Tashlich este o ceremonie care se desfasora inca din prima zi a sarbatorii, aceasta insemnand “Indepartarea” si presupune eliberarea simbolica de pacatele comise peste an, prin aruncarea de bucati de paine intr-o apa curgatoare, semnificand comunicarea spirituala cu Creatorul Universului, Dumnezeu. Alte elemente cu o simbolistica marcanta sunt reprezentate de mere, miere si “frunzele” de challah (un fel de cozonac impletit). Feliile de mere inmuiate in miere reprezinta speranta unui an nou dulce si sunt insotite, in mod traditional, de intonarea unei rugaciuni, pe masura ce se mananca. Challah (care se face din faina, zahar, miere, drojdie) este taiat sub forma unor frunze circulare, care simbolizeaza continuarea vietii si consolidarea perfectiunii acesteia. In cea de-a doua noapte a Ros Hasana, traditia cere ca fiecare dintre cei prezenti sa consume o mica bucata dintr-un fruct nou pentru sezon. In Israel, este foarte folosita rodia, si pentru ca este familiara israelienilor, dar si pentru ca acest fruct contine un numar de 613 seminte, una pentru fiecare mitzvot (principiu moral, in religia evreiasca). Un alt motiv pentru care rodiile sunt consumate este acela ca exista convingerea conform careia faptele bune pe care le poate face o persoana, in decursul unui an, sunt la fel de numeroase ca si semintele din rodie. Unii evrei prefera sa trimita si felicitari, in fiecare an, de aceasta sarbatoare, in care sa-si exprime dorintele pentru Anul Nou. Datorita progresului tehnic, aceste felictari s-au transformat in e-felicitari, care sunt trimise pe mail, cu cateva zile inainte de inceperea sarbatorii Ros Hasana.

Calendarul evreiesc este calendarul oficial al locuitorilor din Israel si calendarul religios al evreilor de pretutindeni. A fost introdus de catre Hillel al II-lea, in jurul anului 359, spre deosebire de calendarul Gregorian, introdus in anul 1582, de catre Papa Gregorius al XIII-lea, calendar folosit de catre majoritatea oamenilor de pe glob. In timp ce calendarul gregorian se bazeaza pe soare, cel evreiesc se bazeaza atat pe soare, cat si pe luna, anii coincid cu soarele, iar lunile cu luna. Din aceste motive, in anul 2011, aceasta sarbatoare ce poarta numele de Ros Hasana a fost sarbatorita pe data de 28 septembrie, in timp ce, in anul 2012, va fi sarbatorita pe 16 septembrie si va dura pana la 18 septembrie.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.