Secţiunea de aur şi creierul uman reprezintă tema unui studiu recent, publicat în “The Journal of Craniofacial Surgery”, de o echipă de cercetători de la Johns Hopkins University School of Medicine, SUA, coordonată de profesorul de neurochirurgie şi directorul “Cerebrovascular Center”, Rafael Tamargo.

Studiul readuce în atenţia lumii ştiinţifice şi a publicului larg un aspect – numărul de aur – care, încă din antichitate, i-a fascinat şi i-a inspirat pe savanţi, filosofi, artişti, arhitecţi, care l-au valorificat în operele lor, fără ca cineva să poată explica vreodată misterul proporţiei divine, prezentă în aproape tot ce există în natură şi preluată de om în creaţiile sale arhitecturale, muzicale, în pictură, în edificiile de orice fel etc.

Venus din Milo si proportia divina
Venus din Milo si proportia divina

Acest număr enigmatic este expresia proporţiei perfecte din punct de vedere estetic. Ceea ce nu se ştie şi nu se poate explica încă este de ce, graţie cărui fapt secţiunea de aur este prezentă în tot ceea ce există în natură, inclusiv în fiinţa umană – realitate care, evident, nu ţine de hasard.

Acum, în 2019, demonstraţia ştiinţifică a faptului că structura craniului, a creierului uman respectă proporţia divină sau numărul de aur este, în opinia neurochirurgului Rafael Tamargo, “o descoperire care va avea importante implicaţii antropologice şi evolutive”. De altfel, nu puţine sunt domeniile cunoaşterii ştiinţifice în care teorii, legi, principii etc. vor fi rescrise, din perspectiva descoperirilor şi demonstraţiilor recente.

Ce este secţiunea de aur?

Omul vitruvian si Secţiunea de aur, Leonardo da Vinci
Omul vitruvian si Secţiunea de aur, Leonardo da Vinci

Numărul de aur sau “proporţia divină” sau “secţiunea de aur” (în latină, “sectio aurea”) este un număr iraţional (primul număr iraţional descoperit şi definit în istoria matematicii), notat cu litera grecească «phi» (φ – “fi”), şi care are valoarea 1,618033. Denumirea «phi» i-a fost dată în onoarea sculptorului grec Phidias, ale cărui opere decorează Parthenonul din Atena.

Grecii, romanii, egiptenii, în vremea antichităţii, considerau că secţiunea de aur este expresia perfecţiunii, a armoniei universale, a vieţii, iubirii şi frumuseţii. Deşi primul text ştiinţific în care este definit numărul de aur datează din anul 300 i.Hr. şi îi aparţine lui Euclid (in “Elemente de matematică”), se pare că secţiunea de aur era cunoscută cu mult timp înainte, de vreme ce se regăseşte şi în construcţia Templului lui Andros sau în cea a Piramidei lui Keops.

Leonardo Pisano, Fibonacci
Leonardo Pisano, Fibonacci

Mai târziu, în secolul al XIII-lea, matematicianul italian Leonardo Pisano, supranumit Fibonacci, el fiind cel care a calculat “Şirul lui Fibonacci”, a ajuns la constatarea că, în succesiunea de numere care îi poartă numele, în care fiecare număr este suma a două numere anterioare, oricare dintre numerele şirului, împărţit la precedentul, are ca rezultat numărul de aur – “phi”, 1,618033.

O carte întreagă îi dedică “Proporţiei divine”, în perioada Renaşterii, matematicianul Luca Pacioli, care îşi completează textul cu desene aparţinând lui Leonardo da Vinci, printre acestea si “Omul vitruvian”, conceput tot pe baza numărului de aur.

De-a lungul timpului, nenumăraţi oameni de ştiinţă şi artişti au fost preocupaţi de semnificaţiile “proporţiei divine”- matematicianul Martin Ohm, filosoful Adolf Zeising, matematicianul, scriitorul şi diplomatul român Matila Costiescu Ghyka, profesor de estetică în SUA, Corbusier, excepţionalul arhitect, fondator al modernismului în această ramură, pictorul Salvador Dali, Botticelli, Degas, Cezanne, Picasso etc.

Numărul de aur – o enigmă la scara Universului

Secţiunea de aur in tot ce exista
Secţiunea de aur in tot ce exista

Ceea ce există în jurul nostru, de la petalele unei flori, la frunzele unui copac, de la templele antice la spectaculoasele construcţii de azi, de la cochilia unui melc, la organismul uman – totul este guvernat de un principiu, de o proporţie armonioasă. Universul pare să ne dezvăluie un cod la fiecare pas.

Sub haosul aparent al Universului, în care întâmplarea, am putea crede, oferă posibilităţi diferite de evoluţie, există o ordine, un echilibru de bază, pe care matematicienii, cercetătorii din diverse domenii nu au putut să-l explice în totalitate.

Într-un experiment recent, li s-a cerut mai multor persoane, de origini diferite, să aleagă dintr-un eşantion de figuri dreptunghiulare pe cea pe care o consideră ca fiind cea mai armonioasă. Aproape toţi au au ales-o pe cea care exprima, prin raportul dintre lungime şi lăţime, numărul de aur.

Numărul de aur in viata cotidiana
Numărul de aur in viata cotidiana

Secţiunea de aur este prezentă în mii de exemple arhitecturale, dar şi în dimensiunile unei cutii de chibrituri, ale unei cărţi de vizită şi în alte obiecte din viaţa de zi cu zi, pentru simplul motiv că este pe placul ochiului, această armonie îl atrage pe om.

Citește și:  Expozomul – misteriosul nor personal, invizibil, barometru al stării de sănătate

Marii compozitori şi-au creat operele pe armonii care trimit la proporţia de aur. Cristalele, scoicile, cochilia melcului, conurile de pin, coarnele cerbilor, miezul de ananas, corola de floarea-soarelui, corpul furnicii, vârtejurile de apă, sistemul solar, Calea Lactee, galaxiile, ADN-ul uman etc. se supun aceloraşi proporţii.

Cum se face că secţiunea de aur este factorul comun a mii de organisme despre care se presupune că au evoluat aleatoriu şi noi înşine, oamenii, suntem construiţi fizic pe baza aceluiaşi număr de aur, cu miliarde de zecimale, care continuă la infinit?

Creierul uman şi secţiunea de aur – adevăruri fascinante

Craniul uman si proportia divina
Craniul uman si proportia divina

De când se cunoaşte secţiunea de aur, s-a constatat că aceasta guvernează şi echilibrul arhitectural al corpului uman, remarcabil redat şi în opere de artă celebre, precum: statuia lui Venus din Milo (datând din secolul I i.Hr.), “Naşterea lui Venus”, o pictură a lui Sandro Botticelli, “Omul vitruvian” (de la numele arhitectului Vitruviu), al lui Leonardo da Vinci etc.

Nu numai felul în care ombilicul împarte lungimea corpului, dar şi forma urechii, distanţele dintre umăr şi degetul mijlociu (când braţul este paralel cu solul), dintre umăr şi vârful capului, segmentele palmei, interiorul aparatului auditiv, bronhiile, ciclurile înregistrate pe electrocardiograme, raportul dintre presiunea sistolică şi cea diastolică, structura ADN-ului, care păstrează şi transmite caracteristicile vieţii, respectă, de asemenea, secţiunea de aur. Molecula de ADN este formată din două catene elicoidale, cu lungimea de 34 angstromi şi lăţimea de 21 angstromi, raportul lor corespunzând numărului “phi”.

Secţiunea de aur şi creierul uman, Sursa: Science Alert
Secţiunea de aur şi creierul uman, Sursa: Science Alert

În studiul cercetătorilor de la Johns Hopkins University School of Medicine, SUA, publicat anul acesta, aceştia demonstrează, pe baza statisticilor, că, spre deosebire de celelalte mamifere, craniul uman respectă secţiunea de aur. Au ajuns la această concluzie măsurând 100 de cranii umane, pe linia verticală, de la vârful nasului (nasion), până în spate, la baza gâtului (inion).

Una dintre expresiile secţiunii de aur, cea mai veche, deoarece apare în cartea lui Euclid (“Elementele”) este geometrică: se ia un segment, se împarte în două părţi inegale, se notează cu A partea cea mai mare şi cu B, partea cea mai mică – dacă (A+B) / A= A/B, atunci rezultatul este umărul “Phi”.

Dacă avem în vedere că segmentul (A+B) este conturul cranian şi că delimitarea celor două segmente se face în punctul corespunzător vârfului capului, cercetătorii arată că raportul lungimilor ilustrează ecuaţia (A+B) /A= A/B.

Iar natura nu a greşit nici de data aceasta. În interiorul acestei forme puternice, solidificate, care respectă secţiunea de aur – craniul – se află“procesorul’ organismului nostru, creierul, care primeşte toate informaţiile, coordonează tot ceea ce suntem. Aici se află miliardele de neuroni, care formează, la rândul lor, miliarde de sinapse, prin care informaţia circulă cu 120 m/s. Un organ mult mai dinamic decât s-a crezut, capabil să se adapteze şi să evolueze în permanenţă, aşa cum evidenţiază cele mai recente studii legate de plasticitatea creierului, şi acestea aflate la început de drum.

Intuiţia unui mare adevăr?

Proportia de aur si spirala
Proportia de aur si spirala

Dacă avem senzaţia de bine atunci când suntem înconjuraţi de obiecte de artă, când ascultăm o anume muzică sau când suntem în mijlocul naturii, acest lucru se întâmplă datorită faptului că mintea noastră găseşte în ceea ce este în jur o expresie a principiilor propriei funcţionări.

Cercetările referitoare la existenţa secţiunii de aur în felul în care este construit corpul nostru, dar, mai ales, creierul uman, abandonate multă vreme (unele aspecte nici măcar bănuite vreodată), au fost reluate în anii din urmă şi, chiar dacă provoacă diverse controverse în lumea ştiinţifică, reprezintă o cale de explorat, care poate releva informaţii inedite despre ceea ce suntem.

Numarul de aur si miracolele naturii
Numarul de aur si miracolele naturii

Dacă există şi voci care contestă modul în care se interpretează prezenţa numărului de aur în natură, în viaţa noastră, un lucru este sigur: oamenii sunt fascinaţi de proporţia divină şi din această fascinaţie s-au născut capodopere. Iar fiinţa umană este ea însăşi o capodoperă.

În plus, conştient sau inconştient, dincolo de secţiunea de aur se ascund peste două mii de ani de matematică, de cunoaştere şi de reflecţie asupra armoniei şi a frumuseţii. Ce iluzie ar fi rezistat atât timp, dacă în spatele ei nu ar fi intuiţia unui mare adevăr?

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.