Sinagoga din Fabric este un monument istoric din judeţul Timiş, fiind situat pe strada Ion Creangă din oraşul Timişoara, în cartierul Fabric (acesta este motivul pentru care a primit acest nume). Lăcaşul de cult evreiesc este cunoscut şi sub numele de Sinagoga Noua sau Sinagoga Maur, ultimul nume fiind dat datorită stilului maur în care a fost construit.
Pe locul pe care a fost ridicată această sinagogă, s-a aflat un alt lăcaş de cult al comunităţii evreilor de rit ortodox, înlocuită apoi de ritul “statu quo ante”. Pentru că a devenit neîncăpătoare, comunitatea de evrei din oraş s-a văzut nevoită să construiască o nouă sinagogă, de dimensiuni mai mari.
S-a apelat la arhitectul Lipot Baumhorn pentru a realiza proiectul noului lăcaş, acesta fiind, poate, cel mai de seamă arhitect de sinagogi de atunci, tot el realizând şi sinagogile din Seghedin şi din Braşov.
Arhitectul maghiar a proiectat Sinagoga din Fabric având în minte sinagogile neologe din Imperiul Austro-Ungar, acesta fiind motivul pentru care stilul ei se aseamănă foarte mult cu stilurile sinagogilor din Bechicherecul Mare şi Rijeka.
Banii necesari pentru o asemenea construcţie au fost strânşi în urma unei loterii publice, dar şi din donaţii. De lucrarea propriu-zisă s-a ocupat antreprenorul Josef Kremmer.
Sinagoga a fost inaugurată în anul 1899, însă a avut de suferit în perioada comunistă, în special la sfârşitul perioadei, când a fost închisă, în anul 1985. Această măsură a fost luată pentru că cei mai mulţi dintre evreii care au rămas în Timişoara după cel de-al Doilea Război Mondial s-au mutat în Israel.
A fost închisă 24 de ani, timp în care a fost vandalizată de câteva ori şi au fost furate mai multe obiecte de valoare, cum ar fi sculpturi sau piese de mobilier. Aceste evenimente, dar şi faptul că nimeni nu s-a mai îngrijit de ea, au făcut ca sinagoga să se degradeze rapid.
În anul 2009, evreii din Timişoara au hotărât să nu lase Sinagoga din Fabric să ajungă o ruină. Pentru că nu au avut bani să o restaureze, au semnat un contract pe 35 de ani cu Teatrul Naţional din Timişoara, ca să fie transformată în sală de spectacole.
În plus, Teatrul Naţional a fost obligat, prin contract, să restaureze edificiul în cinci ani, dar şi să nu organizeze vreun spectacol în care evreii să fie lezaţi sau spectacole care să ameninţe demnitatea umană. Cu toate acestea, monumentul istoric se află în continuare în stare de degradare.
Sinagoga din Fabric este una dintre cele mai frumoase clădiri din Timişoara, remarcându-se prin ansamblul decorativ foarte bogat. Planul său este pătrat, având o cupolă centrală care se racordează la zidurile exterioare prin arce semircirculare.
Cupola centrală se sprijină pe un tambur octagonal, realizat din lemn tencuit şi pictat. Clădirea iese în evidenţă şi prin cupolele de mici dimensiuni şi prin turnuri, iar pe faţadă alternează cărămida roşiatică cu tencuiala.
Sinagoga din Fabric prezintă elemente maure combinate cu elemente bizantine şi elemente renascentiste. Înălţimea clădirii este marcată de coloanele adosate, iar partea superioară este prevăzută cu balustrade decorative.
Edificiul are două intrări, una pentru femei şi una pentru bărbaţi. Cea pentru femei se află în stradă, iar din ea se poate ajunge la etaj. Bărbaţii au intrarea printr-un vestibul, iar de aici se ajunge la sala rezervată lor, unde se află mai multe bănci de lemn.
Sinagoga din Fabric este una dintre cele mai reprezentative edificii din Timişoara, însă dacă nu se intervine rapid, va ajunge o ruină.
Sinagoga din Fabric a fost un punct central pentru comunitatea evreiască, fiind locul unde se adunau nu doar pentru rugăciune, ci și pentru a discuta problemele comunității și pentru a sărbători evenimentele importante. Rolul său comunitar și spiritual a contribuit semnificativ la consolidarea legăturilor dintre membrii comunității evreiești din Timișoara.
