De palatul Ghika din Comănești se leagă un scandal monstru – dosarul „Mafia retrocedărilor” care a explodat în luna octombrie a anului 2014.
Palatul este unul dintre obiectivele turistice cele mai reprezentative pentru localitatea Comănești; se află într-un parc superb, învăluit într-o atmosferă romantică și este deschis vizitatorilor prin prisma colecțiilor Muzeului de Etnografie și Artă Dimitrie Ghika.
Real sau închipuit, clădirea a căpătat, în ultimii doi ani, un aer mohorât, o expresie de boală și paragină.
Palatul Ghika din Comănești a fost construit în anul 1890, de către Dimitrie Ghika și transformat în reședință de vară a familiei sale boierești. Pentru acest proiect, a fost angajat unul dintre cei mai mari arhitecți ai momentului acela, Albert Galleron, creatorul Ateneului Român.
Palatul Ghika se află chiar în apropierea gării din Comănești, construită și ea în aceeași perioadă, având ca sursă de inspirație gara din Lausanne. Stilul arhitectural este cel caracteristic secolului al XIX-lea, cel eclectic; palatul dispune, în interior, de 22 de încăperi înalte, construcția integrală având un aer măreț, în ciuda faptului că are doar două niveluri.
În interior, se află (încă) câteva colecții ale Muzeului de Etnografie și Artă; aceste colecții cuprind pictură contemporană românească, împrumutată de la Muzeul de Artă al Bacăului și expoziții etnografice ce caracterizează viața rurală de pe Valea Trotușului – unelte de lucru, arme de vânătoare, costume populare, obiecte de uz casnic.
Despre parc
E un loc de poveste, deși am înțeles că, în prezent, se află în stare de neorânduire. Mie mi s-a părut un parc splendid. Există două intrări: cea principală, din dreapta palatului, o intrare direct din stradă, vizavi de gara Comănești. Poarta este marcată de un cadru din lemn de stejar, iar primul lucru care se vede intrând în parc este statuia lui Dimitrie Ghika, primul proprietar al palatului. Statuia este realizată sub forma unui bust, cu o plăcuță pe piedestal. A fost adusă aici în anul 1994.
A doua intrare în parcul Ghika Comănești este cea secundară, din spatele statuii, în stânga palatului. Mie personal această a doua intrare mi s-a părut cea mai fermecătoare, pentru că este prevăzută cu trepte de piatră ce urcă într-un parc cu aspect de pădurice.
Sunt disponibile băncuțe de lemn, unde multă lume vine să se așeze la orele prânzului și să se bucure de atmosfera verde a parcului. Aleile pietruite sunt curate și bine întreținute. Se regăsește în apropierea palatului și un chioșc de lemn verde, destinat probabil (cu mult timp în urmă) relaxării pe înserat.
Parcul palatului Ghika din Comănești este însă doar o ruină a ceea ce era cândva. Pe timpul primului său proprietar, Dimitrie Ghika, palatul și parcul erau un loc plin de viață, de fast, de eleganță. Mi s-a spus că parcul dispunea de lac și chiar câteva cascade artificiale, fântâni, insulițe și mai multe pavilioane de lemn. Vegetația ar fi fost una marcată de prezența plantelor exotice, a portocalilor și a florilor în culori aprinse. A existat o perioadă în care palatul și parcul reprezentau cel mai frumos loc din Bacău.
Despre Dimitrie Ghika
Dimitrie Ghika a avut o viață lungă și, cred eu, fericită. A trăit în perioada anilor 1840 – 1923, bucurându-se de averea impresionantă a familiei Ghika și călătorii în toată lumea. În istoria poporului român, el a rămas ca unul dintre cei mai mari exploratori ai lumii; este celebru pentru călătoriile sale întreprinse în Somalia și Etiopia, la vârsta de 56 de ani.
Expediția africană i-a adus faimă pe plan internațional, dar și numeroase trofee. Dimitrie Ghika a vânat și împușcat circa 200 de animale pe teritoriul african, iar unele dintre ele le-a adus chiar la el acasă, în palatul Ghika Comănești.
Tocmai datorită renumelui căpătat de domeniul palatului și parcului din Comănești, lui Dimitrie Ghika i se spunea Comănășteanul.
Istoria palatului
Palatul și parcul Ghika Comănești au cunoscut o perioadă de maximă înflorire și glorie. Această perioadă a coincis cu statutul de reședință boierească a familiei Ghika din Comănești. Din 1946, membrii familiei au fost alungați de către comuniști, iar domeniul a fost naționalizat. I s-a dat o funcție educativă, căci de-a lungul următorilor 25 de ani, în palatul Ghika Comănești au funcționat, pe rând, un liceu, o școală generală și apoi Casa Pionierului. În anul 1980, autoritățile comuniste au inclus palatul într-un amplu proces de restaurare, la capătul căruia, în anul 1983, castelul Ghika Comănești a devenit gazda Muzeului local de Etnografie și Artă.
Din anul 2005, palatul și parcul au fost solicitate în instanță de moștenitorul familiei Ghika, Paltin Sturza. Procesul a durat ani de zile, dându-se decizii contrare de diversele instanțe care l-au judecat; principala piedică în împroprietărirea moștenitorului o reprezenta faptul că acesta este moștenitor de gradul V, iar legea prevede retrocedări moștenitorilor de maxim grad IV.
Instanțele au dat câștig de cauză când moștenitorului, când autorităților din Bacău. În anul 2012 însă ultima decizie judecătorească a fost pronunțată în favoarea lui Paltin Sturza, împroprietărit cu întregul domeni reprezentat de palatul și parcul Ghika Comănești.
Paltin Sturza a ezitat însă să ia o hotărâre clară în ceea ce privește soarta palatului; timp de doi ani de zile, a purtat cu reprezentanții muzeului mai multe discuții, în cadrul cărora nu și-a afirmat nicio intenție privind folosirea domeniului. El a permis mai departe funcționarea muzeului, fără a se stabili însă pentru ce perioadă de timp e vorba.
În octombrie 2014, Paltin Sturza a fost arestat în dosarul „Mafia retrocedărilor”, fiind acuzat de fals în acte. În acest context, soarta palatului Ghika Comănești redevine incertă. Domeniul s-ar putea reîntoarce în proprietatea statului român. În orice caz, are nevoie de ample restaurări și promovarea lui sub forma celui mai important obiectiv turistic din Comănești.
