Sui-generis (ortografiat cu cratimă) este un adjectiv invariabil, preluat din limba latină. La origine, sui-generis era un termen specializat, utilizat în dreptul roman pentru a califica o situaţie juridică a cărei singularitate făcea imposibilă încadrarea într-o categorie deja existentă, necesitând crearea unor texte specifice.

În limbajul actual, sui-generis se foloseşte şi în alte contexte decât cele juridice (şi pentru lucruri şi pentru fiinţe), având, în toate situaţiile, sensul: “Special, original, particular; unic în felul său” – DEX (Dictionarul explicativ al limbii române).

De exemplu, se poate spune: “Există drepturi sui-generis de proprietate intelectuală”, dar şi “Maniera sui-generis de a se exprima a acestui artist mi-a atras atenţia” sau “Mirosul sui-generis al acestui loc îmi trezeşte amintiri neplăcute”/”Regula sui-generis a jocului era o provocare continuă” etc.

De asemenea, adjectivul sui-generis se poate utiliza atât în contexte serioase/neutre/specializate, cât şi ironice, de exemplu: “Acest scriitor are o viziune sui-generis asupra temelor abordate”, dar şi “Cenaclul sui-generis al mincinoşilor, păstorit de Conu Alecu, era un prilej binevenit nu doar de a conserva minciunile gata elaborate, ci un vârtos îndemn de a născoci altele” (Florin Ardelean, Seducţia).

Sui-generis
Sui-generis

Desigur, în condiţiile în care într-o limbă există alte cuvinte, sinonime, mai simple, ne putem întreba dacă astfel de termeni, precum adjectivul amintit anterior, sau, în alte situaţii, neologismele – termeni care par pretenţioşi – sunt necesari. De obicei, apelul la asemenea expresii/cuvinte dau o notă elevată comunicării scrise sau orale sau reprezintă un mod de a sublinia un aspect sau de a evita repetiţii supărătoare.

Citește și:  Cum este corect – nicidecum sau nici de cum?

Un rol important în impunerea lor l-au avut cărţile şi mass-media. De exemplu, Emil Durkheim, considerat fondatorul sociologiei moderne, a făcut din expresia siu-generis un termen cheie al teoriei sale despre natura faptelor sociale, arătând că, dacă evenimentele sociale sunt unice în felul lor, speciale, este nevoie de o ştiinţă, sui-generis şi aceasta, care să se ocupe de analiza şi interpretarea acestora.

Pe de altă parte, mass-media actuală a contribuit în mod esenţial la popularitatea acestui termen, utilizându-l în cele mai variate contexte: despre un personaj interpretat de Maryl Streep, de exemplu, s-a scris că “este sui generis, cu o existenţă dramatică, unică şi memorabilă”, despre celebrul James Brown, CNN sublinia că este un muzician “foarte talentat, sui-generis”, despre cursa prezidenţială din SUA că “este în mod clar sui-generis, orice se poate întâmpla” etc.

Prin extensie, despre o carte, un film sau orice altă creaţie artistică se spune că este sui-generis atunci când se remarcă prin originalitate. În filosofie, sui-generis este orice idee care nu poate fi inclusă, subordonată unui alt concept. În studiile de politică, dezvoltarea fără precedent a Uniunii Europene şi impactul economic, politic al acesteia i-au făcut pe specialiştii în domeniu să o numească “entitate geopolitică sui-generis” etc.

Pasionaţii de muzică rock ştiu, probabil, că Sui-Generis este şi numele unei foarte cunoscute trupe argentiniene de rock din anii 1970.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.