Super Luna sângerie sau Luna Lupului şi eclipsa totală de Lună din noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2019 reprezintă o combinaţie rară de fenomene astronomice. Dacă eclipsele totale de Lună pot avea loc de mai multe ori pe an, suprapunerea celor două fenomene (Super Lună şi eclipsă totală) determină ceea ce se numeşte “Luna sângerie”, despre care, altădată, când mecanismele cereşti erau mai puţin cunoscute şi explicate, se credea că anunţă mari catastrofe.
Astăzi se ştie că această culoare ciudată, roşiatică, pentru astrul nopţii este dată de proiecţia luminii solare. Profesorul Jason Aufdenberg, de la Universitatea aeronautică Embry-Riddle, din Florida (SUA), sublinia, într-o formulare care are şi acoperire ştiinţifică, dar şi o anume încărcătura poetică, subiectivă, că, în timpul acestei eclipse totale de lună, este posibil “să vedem reflexiile de pe suprafaţa lunară ale tuturor răsăturilor şi apusurilor de soare de pe Pământ”, un fenomen care rezultă dintr-o aliniere rară a trei evenimente astronomice (Super Luna, Luna sângerie şi eclipsă totală).
Când Super Luna se va afla la perigeu, adică va atinge punctul de pe orbită cel mai apropiat de Pământ, mai exact, va fi la 357 344 kilometri, aceasta va părea cu 14% mai mare decât de obicei şi cu 30% mai strălucitoare.
În 2019, fenomenul de Super Lună va mai fi în 19 februarie şi 21 martie, dar Super Luna sângerie, asociată fenomenului de Super Lună albastră, simultaneitate care nu s-a mai produs din 1866, va mai putea fi văzută abia în anul 2037, la data de 31 ianuarie. Înainte de acest an, 2019, ultima Super Lună sângerie a fost în 2018, la data de 31 ianuarie, când Luna s-a apropiat la 359 000 kilometri de Terra. Perigeul maximal (cea mai apropiată distanţă de Pământ) a fost înregistrat în 1948, la 26 ianuarie, când Luna s-a apropiat la 356 461 kilometri de Pământ.
Super Luna, Luna albastră, Luna sângerie şi eclipsa totală de Lună
Super Luna, în astronomie, reprezintă acel fenomen în care faza de Lună plină (sau, alteori, de Lună nouă) se suprapune cu Luna la perigeul traiectoriei sale, adică la cea mai mică distanţă de Pământ, împrejurare în care astrul nopţii se vede mai mare şi mai luminos ca de obicei.
De-a lungul timpului, s-au făcut mai multe speculaţii referitoare la legătura dintre fenomenele de Lună plină şi seisme, cele mai recente fiind legate, de exemplu, de seismul din Oceanul Indian, din 2004, care s-a produs cu două săptămâni înainte de Lună plină sau de seismul din Japonia, din 2011, produs cu opt zile înainte de o Lună plină. În ambele cazuri, Luna se afla la Apogeu (opus perigeului), adică la cea mai mare distanţă de Terra.
Luna albastră este a 13-a Lună plină (Super Lună) dintr-un an, în mod normal un an cuprinzând numai 12 Luni pline, având în vedere că distanţa dintre două Luni pline consecutive este de 29,5 zile. Dar anul calendaristic are cu aproximativ 11 zile mai mult decât anul astronomic, de aceea, la fiecare doi-trei ani, apare încă o Lună plină, numită Lună albastră. Nu se ştie exact cine a impus această denumire, pentru că Luna nu este albastră în astfel de situaţii, dar cert este că expresia Luna albastră (un calc lingvistic după englezescul Blue Moon) s-a încetăţenit, chiar şi în limbajul astronomilor, nu numai în vorbirea curentă.
Luna sângerie (Blood Moon) este o Super Lună care are o culoare roşiatică, datorată fenomenului optic de difuzie şi dispersie a luminii, care are loc în timpul eclipselor de lună. Această culoare roşiatică apare când Luna se află foarte aproape de linia orizontului, aşa cum o vedem noi, privind cerul, când, de fapt, Luna trece prin dreptul Pământului, care blochează lumina solară, pe Lună ajungând doar lumina filtrată de atmosfera terestră.
O eclipsă totală de Lună se produce când Soarele, Pământul şi Luna sunt perfect aliniate în spaţiu, iar Luna trece în întregime în umbra Pământului. Viteza de deplasare a Lunii prin umbra Terrei este de un kilometru pe secundă (3600 km/h), iar trecerea durează în jur de 107 minute. Cea mai lungă eclipsă totală de lună a avut loc în anul 318, la 31 mai, şi a durat 1 oră, 47 de minute şi 14 secunde.
Super Luna sângerie – Super Luna Lupului din 21 ianuarie 2019
Fenomenul de Super Lună sângerie din noaptea de 20 spre 21 ianuarie, potrivit Naţional Geographic, debutează la ora 4.37, ora României, iar eclipsa totală de Lună se va produce între 5.41 şi 6.43, iar fenomenele vor fi vizibile cu ochiul liber din ţările în care este încă noapte în momentul în care Luna începe să treacă în umbra Pământului. Pentru că, la momentul respectiv, Luna va fi foarte aproape de orizont, efectul vizual va fi şi mai puternic, dacă cerul va fi senin şi dacă fenomenul va fi urmărit dintr-o zonă nepoluată. Spectacolul cosmic va fi foarte vizibil în America de Nord, America de Sud, Africa şi din partea dinspre Atlantic a Europei, dar şi din alte părţi ale Europei, cu ajutorul telescoapelor. Mai multe site-uri (NASA, TimeAndDate etc.) vor transmite live acest fenomen.
Prima Super Lună sângerie din anul 2019 este cunoscută şi sub denumirea de Super Luna sângerie a Lupului sau Luna veche (Old Moon) sau Luna de zăpadă (Snow Moon) sau Luna după Yule (Moon after Yule).
Denumirea de Luna sângerie a Lupului vine de la credinţele vechilor triburi de amerindieni (din America de Nord), precum şi din tradiţiile anglo-saxonilor, ale căror calendare se întocmeau după ciclurile lunare, nu cele solare. În această perioadă a anului, în ţinuturile reci, lupii urlă pentru a comunica pe distanţe mari, pentru a transmite haitei unde se află sau pentru a-i îndepărta pe intruşi, pentru a se aduna când pleacă la vânătoare.
Tot în timpul sezonului rece, ianuarie-februarie, este perioada ritualului de împerechere a lupilor, când aceştia devin foarte vocali şi puternici. Un urlet mediu al unui lup durează între 4 şi 7 secunde, iar un urlet al unei haite durează între 30 şi 120 de secunde. Este motivul pentru care oamenii arhaici au asociat Super Luna cu urletul lupilor. Există, de altfel, şi în limba română o expresie foarte cunoscută – “A urla ca lupul la Lună”.
Observaţiile ştiinţifice nu au putut stabili dacă fazele Lunii influenţează comportamentul lupilor, dar este o certitudine că lupii sunt animale nocturne, când urlă îşi ridică spre cer capul, iar sunetul se propagă astfel cu mai multă intensitate. Se mai ştie că fiecare lup are urletul său, inconfundabil, şi că în nopţile cu Lună plină, adică în cele cu mai multă lumină, şi urletul lupilor devine mai puternic.
Cercetări recente ale specialiştilor de la Centrul de ştiinţă pentru Lupi, din Viena, care au monitorizat mai mulţi ani două haite de lupi, au condus spre constatarea că urletul lupilor este, mai degrabă, expresia afecţiunii faţă de un alt lup, care nu este prezent în haită sau care a părăsit haita, dar cu care ceilalti vor să mai păstreze legătura, ceea ce înseamnă că sunt animale foarte inteligente, capabile de “sentimente” puternice, precum ataşamentul faţă de haită, spiritul de sacrificiu, devotamentul.
Super Luna sângerie mai este cunoscută şi sub denumirea de “Luna după Yule” (Moon after Yule). Yule este o Sărbătoare precreştină a Solstiţiului de iarnă, la popoarele germanice, corespunzătoare Saturnaliilor şi Sărbătorii Solis Invictus, la romani. Cuvântul “Yule” este un derivat din “Jol” (în limbile scandinavice), însemnând “Solstiţiu”. Mai târziu, peste această sărbătoare s-a suprapus Crăciunul creştinilor (celebrat la 7 ianuarie, după vechile calendare, la 25 decembrie, după calendarul gregorian).
Super Luna sângerie a Lupului şi eclipsa totală de Lună, din 21 ianuarie 2019, spun astronomii, vor oferi un spectacol astral deosebit, un fel prin care Universul ne aminteşte să celebrăm acest început de an privind spre stele. Se spune că, în astfel de momente, intuiţia noastră este mai puternică şi că percepţiile noastre despre natura şi esenţa lucrurilor şi despre noi înşine sunt la acuitate maximă.
