Unii fizicieni de la Universitatea Cornell din Statele Unite ale Americii au abordari noi asupra teoriei novelor, ei fiind sustinatorii diverselor explicatii pentru care acestea devin stele foarte puternic stralucitoare, iar apoi lumina lor se reduce foarte repede si foarte mult. Vom vedea in continuare ce anume sunt novele si cum se produc ele cat si ce anume le face sa isi piarda frumusetea dupa ce acumuleaza atat de multa lumina.
Teoria novelor are la baza un cuplu de pitice albe, mai exact stele foarte batrane cu o densitate incomensurabila, care isi fac orbita una in jurul celeilalte, la o distanta foarte mica dand nastere unor forte gravitationale de o maretie incredibila. Cu ajutorul acestora stelele formeaza catre margini valuri de plasma ale mareelor foarte agitate, violente, fenomen care in cele din urma poarta numele de nova. Ele sunt astfel create de catre efectele gravitationale ale mareelor. Printre primii care au abordat aceasta teorie si au publicat un studiu integral au fost Dong Lai, un doctor in astronomie si Jim Fuller, doctor in cosmologie si in astronomie, ambii punand in prim plan si gravitatea problemei, deoarece in prezent au fost descoperite foarte multe perechi de astfel de stele batrane, deci de pitice albe.
Teoria novelor formuleaza astfel o imagine de ansamblu care se contureaza in jurul ideii de spirala, deci cele doua stele care dau nastere unei nove la final se misca una in jurul celeilalte in forma de spirala, iar efectele pe care le creeaza sunt foarte mari, impresionante, cu o importanta deosebita, ridicand semne de intrebare pentru siguranta universului, chiar daca pana acum nu s-a intrat in esenta problemei. Cei doi astronomi mentionati anterior au realizat studiul pe baza unor perechi de pitice albe care se misca foarte rapid una in jurul alteia, orbitand cu o viteza gigant. Lai si Fuller au observat chiar ca ele realizeaza o miscare de rotatie in mai putin de 30 de minute.
Avand in vedere ca densitatea piticelor albe este foarte mare, si forta gravitationala pe care acestea o genereaza este pe masura, deci extrem de puternica, iar rezultatul este simplu de perceput: ele atrag impreuna stele, una catre campul celeilalte, formand o spirala tot mai condensata si mai stransa, avand in vedere amplitudinea fortelor gravitationale create, efectul lor este acela de modificare a formei initiale a stelelor, deci din sfera se transforma in ovale, iar miscarea acestora de rotatie este si ea sincronizata, ajungand in jurul propriilor lor axe. Astfel iau nastere in cele din urma maree gigante de gaz. Fortele imense mareice creeaza si o frecare care genereaza o caldura pe masura, care se estimeaza a fi mult mai mare fata de cea pe care o da Soarele.
Si teoria novelor nu se opreste aici, deoarece fenomenele se produc in continuare, iar ceea ce urmeaza tine de caldura: aceasta este dusa catre stratul cel mai sensibil de hidrogen care se afla la exteriorul piticei albe, insa care este in proportie de mai putin de 0.1 % din toata masa stelei cu pricina. Totusi in cele din urma se creeaza o reactie a hidrogenului de fuziune, din cauza volatilitatii hidrogenului si caldura pe care o genereaza frecarea mareica este si ea destul de mare. Iar aceatsa reactie genereaza o alta reactie, care duc finalmente la explozii de proportii care pot fi asemanate cu exploziile pa care le creeaza bombele atomice.
Conform teoriei novelor scrise de Fuller se pare ca toate aceste reactii in lant nu fac decat sa accelereze modalitatea in care hidrogenul arde in mod normal, pana cand acesta arde de tot, iar ceea ce se intampla la final arata asemeni unei nove generata de valurile gravitationale ale mareelor. Totusi, nova nu va mai avea lumina in cele din urma, ea se va stinge, iar piticele albe vor putea sa faca in continuare orbita atragandu-se in forma de spirala.
Chiar daca aceasta teorie nu este complet demonstrata, trebuie sa avem in vedere si faptul ca stelele clasate ca si pitice albe sunt destul de dificil de detectat si ele nu au o vizibilitate tocmai buna, in plus, se mai precizeaza ca aceste nove dau drumul acestor reactii in lant mentionate pana acum numai odata la un timp indelungat. Este nevoie de mult timp ca ele sa adune atata forta iar novele care au ca si cauza principala mareea gravitationala iau nastere numai odata la cateva decade. Durata lor finala este de putine zile. Desigur fenomenele sunt destul de rare si foarte putini oameni au sansa de a le vedea intr-o viata.
Daca o nova nu are raze X se spune ca ea a avut ca principala cauza de declansare mareele gravitationale. De regula prezenta razelor X este detectabila inainte de formarea novelor iar apoi acestea iau nastere in mod firesc, deci dupa o o stea clasata ca fiind pitica alba acumuleaza suficiente gaze de la steaua din vecinatatea ei, iar gazele acestea iau foc in cele din urma. Teoria novelor nu face decat sa explice fenomenele care au putut fi observate de-a lungul anilor, destul de rare ce-i drept, insa astronomia si Universul prezinta in continuare un mare mister pana si pentru cei mai invatati dintre cercetatori, avand in vedere imensitatea lui.
