Pictorul Theodor Aman (1831-1891) s-a nascut la Campulung-Muscel. Opera sa se desfasoara nu numai in planul picturii, artei grafice sau artei decorative, ci si in egala masura in planul organizarii invatamantului artistic romanesc. Infiinteaza la Bucuresti Scoala de Arte Frumoase, la care a fost director mai bine de un sfert de veac. Intr-un caiet de insemnari mentiona dorinta sa: ,,Telul de a aduce Tara Romaneasca la cunoasterea artelor”. Tot el a organizat primele expozitii colective, cu caracter periodic precum si cea dintai Pinacoteca din Bucuresti. Studiile realizate in tara si la Paris i-au deschis orizonturi noi. Opera artistului s-a imbogatit in timp prin abordarea tuturor genurilor picturii.

Inca de la 18 ani, Theodor Aman participa la Revolutia de la 1848, afirmandu-si adeziunea la ideile progresiste ale vremii. Intalnirea de la Paris cu Nicolae Balcescu, admiratia sa pentru marele revolutionar roman, lectura cartilor acestuia i-au inspirat pictorului prima mare compozitie istorica a sa, intitulata ,,Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul”.

Intors in tara el este entuziasmat de evenimentele Unirii si creeaza ,,Hora Unirii la Craiova” si ,,Votul de la 24 ianuarie” – sunt lucrari inspirate de scene vazute si traite de Aman. Inspirandu-se din legende, din cronici, Theodor Aman a zugravit numeroase compozitii istorice, scene de viata a unor voievozi ca Stefan del Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, conducatori ai luptelor eroice ale poporului nostru. A pictat doua compozitii istorice decorative infatisand ,,Batalia de la Calugareni” si ,,Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia”. Alte compozitii de mari dimensiuni cu subiecte istorice sunt: ,,Vlad Tepes si solii turci”, ,,Moartea Lapusneanului”, ,,Mihai Viteazul primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului”, ,,Stefan cel Mare si Aprodul Purice”, ,,Boierii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad Tepes”. Insufletit de o inflacarata dragoste de patrie, el a pictat numeroase tablouri cu batalii: ,,Izgonirea turcilor de la Calugareni”, ,,Batalia de la Alma”, ,,Batalia cu faclii a lui Vlad Tepes”, ,,Batalia de la Oltenita”, ,,Dupa batalia de la Rusciuc”, ,,Batalia romanilor cu turcii in insula Sf. Gheorghe”, ,,Batalia de la Plotin” si altele. Portrete ca cel dedicat lui ,,Tudor Vladimirescu” au alcatuit o viziune eroica despre luptatorul revolutionar, devenit simbol al demnitatii nationale.

Theodor Aman a realizat portrete individuale sau de grup precum: ,,Principesa Zoe Brancoveanu”, ,,Poetul George Cretzianu”, ,,Pepica Aman”, portretul sotiei sale ,,Ana Aman”; si portretul colectiv ,,Fratii Aman”. A pictat subiecte inspirate din viata societatii burgeze: ,,Petrecere in familie”, ,,Petrecere cu lautari”, ,,Pe terasa de la Sinaia” si altele.

Citește și:  Ce stim despre stelele duble sau sistemele stelare binare?
Theodor Aman; Lupta de la Alma, Foto: galeriidearta.blogspot.ro
Theodor Aman; Lupta de la Alma, Foto: galeriidearta.blogspot.ro

Pitorescul si obiceiurile satului romanesc apar in compozitii ca: ,,Hora”, ,,Glume de peste Olt”, ,,Hora la Aninoasa”, ,,Hora de peste Olt”, ,,Brauletul”. Virtuos al desenului, Aman a infatisat chipuri de tarani si tarance, astfel in opera ,,Taran cu caciula in mana”, surprinde privirile manioase si intunecate ale unui om, gandurile acuzatoare impotriva nedreptei oranduiri de pe vremea aceea. Alte panze deosebit de frumoase sunt: ,,Tiganta voioasa” sau ,,Tiganca” , ,,Cantareata cu lauta” etc.

Peisajul apare in lucrarea ,,Strada in Campulung”, ,,Peisaj cu rau si copaci”, ,,Peisaj cu barca pe lac”, ,,Peisaj cu case la tara” in care apar luminozitatea, transparenta cromatica si geometria formelor. Panza intitulata ,,Odalisca” se remarca prin coloritul tonurilor de albastru prezente in ea.

Pictura ,,Nud” este realizata de artist intr-o versiune cu totul noua ca expresivitate plastica a formelor si picturalitatea tuselor de culoare. In opera sa se remarca si natura statica cu fructe sau cu flori, inspirate din realitate, compuse de pictor cu o grija minutioasa si interpretare artistica, prin redarea detaliata a formelor si culorilor: ,,Vas cu flori”, ,,Cos cu fructe” si altele.

In gravurile sale se intalnesc teme cu caracter social si istoric, scene reluate uneori din pictura sa, ca: ,,Jocul de carti” sau ,,Portretele revolutionarilor pasoptisti”.

Theodor Aman s-a dovedit in acelasi timp si un foarte priceput sculptor in lemn. El a cioplit chipurile lui Traian si Decebal, Matei Basarab, Mircea cel Batran si Stefan cel Mare si ale altor voievozi. In clipele de ragaz, pictorul obisnuia sa cante la violoncel.

Pictorul si profesorul Theodor Aman a fost casatorit cu Anica Manu, si a avut atelierul de pictura chiar in casa in care locuia la Bucuresti. Tabloul ,,La fereastra atelierului cel mic” infatisand atelierul artistului evoca atmosfera vie a epocii in care familia si prietenii aflati in marele salon al casei, admirau miscarile pictorului lucrand in fata sevaletului. Lumea buna a Bucurestiului se intalnea in casa Aman la seratele organizate adeseori sau la concertele sustinute de artist si de fiica sa, cantareata Zina de Nory, acompaniata la violoncel de pictor. Atmosfera artistica impusa de personalitatea lui Theodor Aman in societatea bucuresteana a vremii a contribuit mult la schimbarea atitudinii intelectualitatii si a marelui public fata de arta si fata de conditia si locul pe care artistul il ocupa in societate.

Theodor Aman a fost un mare artist, care a lasat in urma sa aproximativ 3000 de lucrari – tablouri, desene, gravuri, sculpturi – toate marturisind varietatea operei sale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.