Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 şi, se presupune, cele mai citite, a fost realizat de reviste de prestigiu, edituri şi publicaţii/ site-uri de specialitate. Astfel de clasamente se fac, în primul rând, după numărul de volume vândute, dar care, de cele mai multe ori, reflectă şi un criteriu valoric, confirmat de reacţia publicului şi, uneori, şi de recenziile criticilor literari.
Iar când literatura autentică se întâlneşte cu gustul publicului, acesta este un indiciu că este vorba de cărţi care au rezistat sau vor rezista probei timpului. Iată un Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020, unele dintre ele publicate mai demult, dar reeditate în acest an, alese din topurile occidentale şi care cuprinde, în această variantă, numai volume care au fost traduse şi în româneşte si care aparţin unor scriitori contemporani:
Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 – Frederic Beigbeder, “Omul care râde cu lacrimi”
Frederic Beigbeder este un scriitor francez, critic literar, realizator de televiziune, cronicar la cel mai ascultat matinal de divertisment de la “Radio France Publique”, o personalitate interesantă, care a atras atenţia, încă de la debutul său, în 1997, cu romanul “Dragostea durează trei ani”, dar şi cu următoarele volume – “29,9 RON” (in original, “99 francs”/ “14,99 euros”), devenit rapid best-seller, inspirat din experienţa de copywriter la o agenţie de publicitate, un pamflet la adresa advertisingului, care i-a adus şi excluderea din domeniul publicităţii, “Viaţa fără sfârşit”, “Iartă-mă!… Ajută-mă!”, etc.
“Omul care râde cu lacrimi”, publicată în 2020, şi care, iniţial, avea pe copertă, in loc de titlu, doar un emoticon (smiley face), este o carte provocatoare, “O satiră dulce-amăruie a lumii mediatice, care ne obligă să râdem de orice şi de toate” (revista “Culture”), o perspectivă sarcastică asupra pseudocomunicării într-o societate de consum al cărei efect mascat este, de fapt, alienarea individului, “o dictatură a chicotelii ca metodă de a ne sustrage disperării şi angoasei metafizice”, după cum însuşi autorul mărturisea. Ca şi în celelalte cărţi ale sale, Frederic Beigbeder porneşte de la experienţe personale, care reprezintă nucleul romanelor şi în jurul cărora construieşte un univers ficţional verosimil şi relevant pentru lumea contemporană.
Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 – Allison Hoover Bartlett, “Omul obsedat de cărţi”
Allison Hoover Bartlett este o jurnalistă şi scriitoare americană. Scrie constant pentru The New York Times, The Washington Post şi San Francisco Chronicle Magazine. “Omul obsedat de cărţi” este volumul său de debut, publicat în 2018, dar care se regăseşte în Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020. Ideea de a scrie acest roman s-a născut în momentul în care un prieten i-a dăruit o copie a unui ierbar din secolul al XVII-lea, stârnindu-i curiozitatea pentru cărţile vechi. Iniţial, a fost vorba doar de o anchetă de presă, pe urmele unui hoţ de cărţi şi de manuscrise rare, a căror valoare se situa în jurul a 200 de mii de dolari.
Cercetările, întâlnirea şi apoi interviurile, în închisoare, cu hoţul de cărţi, toate reale, sunt excepţionale. Treptat, acest nucleu s-a transformat într-un roman din care nu lipsesc suspansul, lumea fascinantă a bibliofililor, a colecţionarilor, anticarilor, dimensiunea psihologică. Personajul principal este obsedat de cărţi nu pentru că ar fi un cititor împătimit, ci pentru că vrea să pozeze într-un “intelectual” distins. Universul cărţii aduce o mulţime de alte detalii şi secrete despre lumea “obsedaţilor” de cărţi, din diverse categorii sociale – savanţi, oameni ai bisericii sau simpli escroci – precum şi din culisele celebrului “Frankfurt Book Fair”, cel mai mare târg de carte din lume.
Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 – Charles Brandt, “Irlandezul” (“The Irishman”)
Charles Brandt este un scriitor american, fost procuror, specializat în omucideri, apoi avocat (considerat a fi unul dintre cei mai buni avocaţi din SUA). Cartea sa, “Irlandezul” (The Irishman), într-o primă variantă “Eu l-am ucis pe Jimmy Hoffa”, a devenit extrem de populară după ce romanul a fost ecranizat, în 2019, de celebrul regizor Martin Scorsese şi cu o distribuţie de excepţie – Robert De Niro, Al Pacino și Joe Pesci.
“Irlandezul” este o anchetă, construită ca un roman, în maniera lui Truman Capote, în centrul atenţiei aflându-se un ucigaş profesionist, învăţat să ucidă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu o tinereţe de imigrant sărac, punctul culminant fiind asasinarea celebrului sindicalist Jimmy Hoffa. Cartea figurează pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi, întocmit de New York Times.
Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 – Delia Owens, “Acolo unde cântă racii”
“Acolo unde cântă racii” este cartea de debut a scriitoarei americane Delia Owens, care a dominat New York Times Fiction Best Sellers, în 2019, timp de 25 de săptămâni şi continuă să fie una dintre cele mai vândute cărţi şi în 2020. Romanul a fost apreciat ca o carte tulburătoare, despre destin, singurătate, iubire, supravieţuire, o carte încărcată de semnificaţii profunde, deşi debutează ca un roman poliţist. Este mai mult de atât.
Personajul care polarizează toate aceste aspecte este Kya, o tânără pe care “Viața o făcuse expertă în înghesuirea simțămintelor în spații de depozitare limitate” şi care trăieşte într-o colibă mizeră, dintr-o “mlaştină”, o realitate care nu poate fi localizată geografic, în care existenţa se reduce la nevoile primare, dar care, pe parcursul romanului, dobândeşte o mulţime de alte conotaţii.
Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020 – Ian Russell McEwan, “Maşinării ca mine şi oameni ca voi”
Britanicul Ian Russell McEwan (n. 1948) este un scriitor şi scenarist prolific, câştigător a nenumărate premii literare, inclus, prin cel mai recent roman al său – “Maşinării ca mine” – nu numai în Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020, dar şi în categoria “cei mai mari 50 de scriitori britanici de după 1945” (The Times). A debutat în 1978, cu “The Cement Garden” (Grădina de ciment), volum urmat de nenumărate altele: “Coaja de nucă”, “Gândacul”,“Copilul furat”, “Ispăşire”, “Prima dragoste, ultimele ritualuri. În aşternuturi” etc.
Acţiunea romanului “Maşinării ca mine şi oameni ca voi” se desfăşoară în Londra anilor 1980 şi pune în discuţie aspecte fundamentale pentru personalitatea umană, în condiţiile în care inteligenţa artificială câştigă teren. „Ideile pe care le explorează Ian McEwan sunt mai importante acum ca niciodată.”, se sublinia într-o recenzie din “Daily Express”.
“Maşinării ca mine şi oameni ca voi” se realizează ca o ucronie, o subspecie a literaturii SF, în sensul că redă, cu mjloacele literaturii, o concepţie din filosofia culturii potrivit căreia progresul civilizaţiei s-a produs ca o consecinţă inevitabilă, dar nu previzibilă, a progresului continuu. Cele trei personaje principale ale cărţii sunt un bărbat, o femeie şi un robot – un fel straniu de “menage a trois” – în care, treptat, Adam, robotul, preia conducerea, dovedindu-se superior din toate punctele de vedere, dar provocând şi spaimă.
Guillaume Musso – “Viaţa e un roman”
Cu 16 cărţi traduse în peste 40 de limbi şi cu aproximativ 11 milioane de volume vândute, scriitorul francez Guillaume Musso, numit de către revista “Le Parisien”, “cel mai uluitor romancier francez contemporan”, figurează şi cu “Viaţa e un roman” în Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020.
Critica literară a subliniat faptul că personajele lui Guillaume Musso sunt înzestrate cu o fragilitate emoţionantă şi cu o umanitate care nu poate lăsa pe nimeni indiferent, în timp ce stilul său rămâne sobru şi echilibrat. Iubire, suspans şi ceva în plus care îl individualizează pe scriitor în peisajul literaturii contemporane. Remarcabile sunt şi alte romane ale sale precum: “Ce aş fi eu fără tine?”, “Fata de hârtie”, “Vei fi acolo?” etc.
“Guillaume Musso este un vrăjitor – se sublinia într-o recenzie din “L’Express” – care scoate la iveală imposibilul din viaţa personajelor sale, atunci când te aştepţi mai puţin. Cititorul nu va fi dezamăgit, deoarece, pe lângă ritmul rapid, emoţie, intriga romanului este plină de referinţe literare, aducând un omagiu excelent scriitorilor”.
Sofia Lundberg – “Un semn de întrebare este o jumătate de inimă”
Cartea scriitoarei şi jurnalistei daneze Sofia Lundberg, “Un semn de întrebare este o jumătate de inimă”, tradusă în româneşte anul acesta, face parte din Top 10 cărţi cele mai vândute şi cele mai citite în 2020. A fost tradusă în 22 de limbi, vândută în peste 30 de ţări, în milioane de exemplare. Figurează în preselecţia pentru mai multe premii literare din 2020.
„Se întâmplă atâtea lucruri în timpul unei vieți. Trăim atâtea experiențe care devin amintiri și aceste amintiri fac parte din noi. Ne formează, ne marchează pentru totdeauna, indiferent cine suntem și care ne-ar fi existența… Nu ești decât un mare semn de întrebare. Pentru noi și pentru tine. Un semn de întrebare nu este decât o jumătate de inimă, nu te-ai gândit niciodată la asta? Nu poți iubi pe cineva a cărui inimă este într-un asemenea hal plină de secrete. Nu e cu putință.” – se spune în cartea care surprinde două ipostaze/ vârste ale aceluiaşi personaj, cu toate întrebările, frământările, temerile, orgoliile, emoţiile specifice şi când trecutul se insinuează în prezent, fără a putea fi oprit.
Yasmina Khadra – “Ceea ce ziua datorează nopții”
Romanul “Ceea ce ziua datorează nopții”, de Yasmina Khadra, deşi publicat pentru prima dată în 2008, iar în versiunea românească în 2012, rămâne una dintre cele mai vândute cărţi şi în 2020, tradus fiind în peste 40 de limbi. Yasmina Khadra este pseudonimul (feminin) al scriitorului algerian Mohammed Moulessehoul (n. 1955), care, după ce a stat o vreme în Mexic, trăieşte în prezent în exil, în Franţa. Faptul că şi-a luat un pseudonim feminin (cele două prenume ale soţiei sale) este un gest de frondă la adresa atitudinii faţă de femei din lumea musulmană şi, în acelaşi timp, de recunostinţă faţă de soţia sa, care, cât au locuit în Algeria, i-a dat curajul să încalce interdicţiile, cenzura, a semnat contractele de publicare în locul lui, mărturisindu-i: “Mi-ai dat numele tău pe viață. Ţi-l dau pe al mei pentru posteritate”.
“Ceea ce ziua datorează nopții” este un roman de dragoste, o poveste dramatică despre iubire, destin, devotament, pasiune, revoltă, transpus cinematografic în 2012. Recent,Yasmina Khadra a publicat încă un roman – “Le Sel de tous les oublis” (“Sarea oricărei uitări”) – netradus încă în româneşte, dar care se bucură deja de un mare succes in Occident.
John Hands – “Cosmosapiens”
“Cosmosapiens – Evoluţia omului de la originile universului” – de John Hands, publicată pentru prima dată în 2015, continuă să suscite interesul cititorilor de pretutindeni. Este o carte riguroasă, de analiza ştiinţifică, realizată ca un “Tratat” despre “Ce suntem şi de unde venim?”, în care sunt consemnate şi comentate idei şi descoperiri ştiinţifice, din cosmologie, astrofizică, neurostiinte, de la formarea Pământului şi apariţia vieţii pe Terra, până la energia întunecată, “inflaţia cosmică” şi capacităţile paranormale ale omului.
Hervé Le Tellier – „L’Anomalie” (“Anomalia”)
„L’Anomalie” (Anomalia), de Hervé Le Tellier este o carte care nu a fost tradusă încă în româneşte, dar va fi în librării, în 2021, şi în versiunea românească, deoarece este una dintre cele mai interesante apariţii editoriale ale anului 2020, care a obţinut deja prestigiosul Premiu Goncourt, în noiembrie, şi este în Top 10 cărţi cele mai vândute în 2020.
Roman de dragoste, roman poliţist, roman metafizic, filosofic, „L’Anomalie” se construieşte ca o naraţiune interesantă, captivantă, dinamică şi imprevizibilă, în care personajele trec printr-o experienţă inedită – un zbor cu avionul, o furtună şi un fel de trecere, poate, într-o altă dimensiune, o “anomalie”, care duce la dedublarea protagoniştilor si, de aici, o multime de episoade, de confruntări ciudate, inexplicabile.
Într-o recenzie a unui alt mare scriitor contemporan, român de origine, dar care trăieşte la Paris, Matei Vişniec, acesta observa că, deşi romanul „L’Anomalie” a fost scris înainte de izbucnirea pandemiei, care a bulversat întreaga lume, probabil că va putea fi citit şi i se vor putea descoperi o mulţime de alte valenţe, din perspectiva acestei experienţe prin care trece umanitatea.
O carte despre angoasele existenţiale ale omului contemporan
Acelaşi Matei Vişniec sublinia, în recenzia sa, că: “De fapt, după lungi încercări de înţelegere raţională a anomaliei, cea mai plauzibilă explicaţie sună cam aşa: şi dacă noi, oamenii, nu suntem decât nişte programe informaţionale? Altfel spus, cineva ne-a programat ca să vadă cum evoluăm în diverse situaţii, ba chiar ne-a programat astfel încât într-o bună zi să începem noi să programăm jocuri cu forme de inteligenţă artificială, şi să ne dăm noi înşine seama că suntem nişte programe (…) Scrisă aproape ca un scenariu pentru un blockbuster hollywoodian, L’Anomalie este de fapt o carte despre angoasele existenţiale ale omului contemporan, el însuşi dedublat între ceea ce este şi între ceea ce vrea să fie. Un om tot mai des aspirat de o lume virtuală în care se simte bine, lume devenită a doua sa realitate, dacă nu cumva singura care îl satisface”.
