Ghetarii si calotele glaciare ocupa 10% din suprafata totala a Pamantului si contin aproape 70% din totalul resurselor de apa dulce. Acum circa 250.000 de ani ghetarii si calotele glaciare ocupau chiar si 30% din suprafata totala a Terrei, cea mai mare parte a Americii de Nord, nordul Europei si al Asei se aflau acoperite de ghetari. In prezent gheata si zapada de pe inaltele lanturi muntoase incep sa dispara datorita schimbarilor climate produse, efectul acestor topiri avand efecte secundare negative precum: cresterea riscului de inundatie, cresterea nivelului Oceanului Planetar (scufundarea insulelor situate la altitudini mici) si reducerea cantitatii de apa potabila necesara omenirii.

foto: en.wikipedia.org
foto: en.wikipedia.org

Gheata si zapada existenta pe glob si in ghetari formeaza criosfera. Ghetarii includ in corpul lor 69% din rezervele de apa dulce, si sunt impartiti in cinci categorii: calote, campuri sau cupole glaciare, ghetari de circ si ghetari de vale. Calotele glaciare sunt denumite in daneza inslandis, adica cele care au gheata in interior. Calota antarctica acopera aproape in totalitate continentul Antarctica, si este cel mai mare ghetar existent. Cu un volum de 28 milioane km3 calota Antarctica reprezinta 90% din totalul de gheata al Pamantului. Al doilea ghetar ca marime din lume este calota groenlandeza, care are un volum de 2700 km3 si ocupa 1.726 km 2 , adica 80% din insula Groenlanda, cea mai mare insula de pe glob. Campurile glaciare care sunt situate pe suprafata insulelor arctice si in Patagonia sunt intinderi de gheata cu grosime de 200-500 m.

Cupolele glaciare sunt ghetari aflati pe platouri montane care au forma de dom larg cu deplasarea radiara a ghetii. Se intalnesc in insulele arctice (Franz Josef, Severania Zemlia), in Rusia, in Norvegia (ghetarul Jostedalsbreen) sau Insula Ellesmere de langa Canada. Ghetarii de circ si cei de vale se afla inglobati in lanturile montane la altitudini cuprinse intre 300 si 5000 m in apropierea Ecuatorului. Ghetarii de circ sunt numiti si pirenieni si se formeaza in caldari sculptate in versantii muntilor sau in circurile glaciare. Ghetarii de vale sunt situati in vaile glaciare in forma de “U” si sunt intalniti cel mai frecvent in Muntii Alpi. Banchiza de gheata se formeaza din apa de mare inghetata la temperatura de -1,9 grade Celsius din cauza salinitatii ridicate. Banchiza este formata din gheata spongioasa si fragila si se afla in Oceanul Arctic si in jurul Antarcticii.

Citește și:  Hidratarea – 7 metode pentru a obţine efecte optime garantate
foto: canoekayak.com
foto: canoekayak.com

Odata cu cresterea globala a temperaturii, topirea ghetarilor si a calotei glaciare a inceput sa se produca intr-un ritm alert, dupa anul 1960 pierzandu-se 4000 km3 de apa, un volum mai mare decat al fluviilor Yangtze, Orinoco, Congo si Nil impreuna. Dupa anul 1990 s-a inregistrat o pierdere de apa de cel putin doua ori mai mare, iar in viitor se preconizeaza disparitia a cel putin un sfert din cei 160.000 de ghetari aflati in muntii inalti din zonele polare. Acest procentaj va creste pana la 50% pana in anul 2100, ceea ce va duce la un deficit foarte mare de apa potabila.

Pana in anul 2100 se preconizeaza o crestere a temperaturii medii mondiale cu valori cuprinse intre 1,5-6 grade Celsius, o crestere cu doar 4 grade ar fi necesara topirii tuturor ghetariilor de pe planeta. In cazul in care s-ar inregistra doar o urcare de un grad in acest interval temporar, tot se va topi o cantitate foarte importanta de ghetari ducand astfel la diminuarea rezervei de apa potabila deoarece 95% din aceasta cantitate este inglobata in ghetari. Pe langa o criza acuta a apei, topirea ghetarilor duce la provocarea inundatiilor, ridicarea nivelului Oceanului Planetar si implicit disparitia de pe harta Pamantului a numeroase insule, schimbari climatice importante (de exemplu curentul Golfului din zona Europei de Vest ar putea fi afectat de cresterea nivelului apei), perioade lungi de seceta, precum si disparitia unor pasari si animale marine care sunt pe cale de disparitie la ora actuala.

foto: novanews.ro
foto: novanews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.