Tomatele (numite, in mod curent, rosii) sunt originare din partea de nord-vest a Americii de Sud, din zona de coasta a Anzilor Cordilieri (Chile, Columbia, Peru, Ecuador), unde, initial, faceau parte din flora spontana a locului, dupa care au fost selectionate si cultivate, pentru fructul lor gustos. Conchistadorii spanioli, in frunte cu Hernan Cortez, au descoperit tomatele la inceputul secolului al XVI-lea, in momentul sosirii lor in “Lumea Noua”, mai exact, in regiunea Tenochtitlan, centrul social, cultural, politic, al Imperiului aztec (in prezent, Mexic). Un cunoscut misionar spaniol, Bernardino Ribeira, in cartea sa – “Istoria generala a lucrurilor din Noua Spanie” – consemneaza ca bastinasii azteci obisnuiau sa prepare un sos din rosii, la care adaugau piper si dovleac. Cam in aceeasi perioada, tomatele au fost aduse si in Europa, mai intai in Spania si in Italia, de unde cultura lor s-a raspandit si in celelalte tari, fiind considerate, la inceput, plante de decor, apoi utile pentru valoarea lor terapeutica si, mai tarziu, in secolul al XVIII-lea, fructul a inceput sa fie folosit tot mai mult ca aliment.

Denumirea “tomate” face parte din categoria cuvintelor “fara frontiera”, termenul fiind prezent in numeroase limbi, intr-o forma aproape identica (“tomate” in franceza, portugheza, spaniola, germana, “tomato”, in engleza, “tomat” in limbile nordice – norvegiana, daneza, suedeza – “tomaat”, in olandeza etc.). Originea cuvantului se afla in “tomatl”, imprumutat din nahuatl, limba folosita de populatia azteca.

Cultura tomatelor

Tomatele (Solanum lycopersicum) se cultiva, in prezent, pe o suprafata de aproximativ patru milioane de hectare, ceea ce reprezinta aproape o treime din suprafata totala, destinata legumelor, la nivel mondial. Amplasarea cea mai potrivita a culturilor este in camp liber sau la umbra moderata, la aproape orice altitudine, in sere sau sub forma de culturi hidroponice (adica in alte tipuri de substrat decat pamantul – in apa cu nutrienti, in amestec de nisip si scoarta de copac, rumegus, materiale fibroase, asemanatoare pietrei, special concepute in acest scop etc.). Exista nenumarate varietati de tomate, cu forme, culori si gusturi relativ diferite. Climatul adecvat, pentru culturile in camp, este cel temperat cald, care sa asigure o temperatura, in perioada de crestere, in jur de 15 grade Celsius, iar ziua, de aproximativ 25 de grade. Perioada de vegetatie este destul de lunga, de 5-6 luni, intre insamantare si prima recolta. Tomatele proaspete, destinate consumului, se recolteaza manual, in timp ce cele pentru industrializare pot fi recoltate automat. Aroma unei rosii depinde de soi, de locul in care a fost cultivata, de stadiul de coacere, in momentul culesului.

Rosii verrzi italienesti, Foto: pryorfrancis.wordpress.com
Rosii verrzi italienesti, Foto: pryorfrancis.wordpress.com

Una dintre problemele cu care se confrunta producatorii de tomate, la momentul actual, tine de gustul – de fapt, de absenta gustului specific al rosiei, in majoritatea cazurilor cand procuram aceasta leguma din hipermarket-uri. Acest fapt nu este numai o impresie, ci o realitate provocata de procesul de selectie a rosiilor, pentru a se obtine soiuri mai rezistente, care pot fi pastrate, in stare proaspata mai mult timp. In acest proces a intervenit o gena – rin (ripening inhibitor) – care, intr-adevar, conserva aspectul proaspat al rosiei, dar a dus la disparitia gustului. Subiectul se afla, in prezent, in centrul preocuparilor specialistilor in domeniu, in vederea gasirii unor solutii care sa redea tomatelor produse in mari cantitati, pentru comercializare, gustul, adica “savoarea”.

Citește și:  Australia – un dezastru cum nu s-a mai văzut, cu efecte ireversibile

China este cea mai mare producatoare de tomate, la nivel mondial,  cu peste 30 de milioane de tone anual, urmata de Statele Unite ale Americii, Turcia, Egipt, Italia si Iran.

In privinta consumului de tomate pe cap de locuitor, recordul este detinut de Libia, cu 117 kilograme anual/locuitor, urmata de Grecia (115 kg) si de alte tari din bazinul mediteraneean (Tunisia, Turcia, Egipt, Italia).

Tomatele – beneficii pentru sanatate

Tomatele ocupa un loc important in hrana oamenilor, consumandu-se crude, in salate, ca sucuri, sau intrand in componenta a nenumarate preparate culinare.

Rosiile sunt un aliment dietetic, foarte bogat in apa (aproximativ 95%) si foarte sarac in calorii (in jur de 20 kcal/100 grame de rosii). Sunt o buna sursa de minerale (in special potasiu – 300 mg/100 g tomate, dar si magneziu, calciu, fier, zinc, iod) si de vitamine (vitaminele A,C si E). Vitamina C, in rosiile proaspete, este de 20-40 mg/100 g tomate, reducandu-se drastic, pana la 14-16 mg de vitamina, prin preparare.

Sos de rosii, Foto: chemfreegarden.wordpress.com
Sos de rosii, Foto: chemfreegarden.wordpress.com

Rosiile crude contin mai multi pigmenti, dintre care, cel mai important este carotenul, cu activitate provitaminica A. Cercetarile au aratat ca acesta poate preveni aparitia diverselor forme de cancer, in primul rand, pe cel de prostata. Licopenul, de asemenea, este un pigment rosu, un puternic antioxidant care se gaseste in proportie de 30 mg/100 g suc de tomate (din suc se absoarbe mai rapid), cu actiune anticancerigena, anti-imbatranire si care previne maladiile cardiovasculare, in mod special. Studiile de specialitate indica faptul ca un aport in jur de 6 mg de licopen zilnic are efecte benefice asupra sanatatii, aceasta insemnand consumul, in medie, a doua –trei rosii pe zi. Rezultate remarcabile pentru sanatate s-au obtinut combinand licopenul cu vitamina E solubila, care se gaseste, din plin, in uleiul de floarea soarelui, uleiul de masline, de soia, in seminte etc.

Consumul constant de tomate reduce riscul aparitiei unor boli ca diabetul, osteoporoza, problemele de infertilitate la barbati etc.

Pielita si semintele tomatelor sunt bogate in fibre, facilitand tranzitul intestinal.

Efecte vizibile pentru sanatatea organismului se obtin din consumul unei portii de tomate (de exemplu, un pahar cu suc de rosii sau alte preparate echivalente), pe zi.

Unele persoane pot fi alergice la rosii, din pricina α-tomatinei, o substanta toxica prezenta in toate organele plantei, dar care, pentru cei mai multi, nu constituie niciun pericol. Totusi, anumite organisme mai sensibile pot manifesta reactii specifice, precum ulcerele bucale sau migrenele. Tomatele nu sunt recomandate persoanelor care sufera de boli gastroduodenale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.