Trecerea la ora de vară, în 2025, în România, se va face în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenid ora 4:00. Vom avea astfel cea mai scurtă zi din an, de numai 23 de ore. Această oră va funcţiona până în ultima duminică a lunii octombrie.
După echinocţiul de primăvară (începutul primăverii astronomice), din 20 martie, când ziua a fost aproximativ egală cu noaptea, peste tot pe Pământ, durata zilelor, în emisfera nordică, va creşte continuu, până la solstiţiul de vară, din 21 iunie. Cei care au stabilit regula “schimbării orei” au adus ca principal argument valorificarea cât mai mult posibil a luminii naturale, ca modalitate de economisire a energiei.
Paradoxal, o serie de studii recente evidenţiază că, prin trecerea la ora de vară, consumul general de energie s-a redus cu doar, aproximativ, 0,05% sau, de multe ori, a crescut (prin trezirea mai devreme, când este încă întuneric şi mai rece si este necesară utilizarea energiei electrice), au crescut şi emisiile de carbon (în timpul zilei “prelungite”), la care se adaugă un dezavantaj major – efectele negative asupra sănătăţii oamenilor, fapt dovedit de specialiştii în medicină.
“Nu cunosc – spunea un reputat economist de la Universitatea Utah – niciun studiu credibil care să fi documentat vreo economie de energie prin adoptarea orei de vară. Din câte îmi pot da seama, toate efectele orei de vară sunt costuri”.
O legătură subtilă intre anatomia umană şi felul în care este măsurat timpul…
Societatea modernă, în goana după un profit adesea iluzoriu, chiar şi prin “şocul” fiziologic aplicat de două ori pe an, la schimbarea orei, pare să fi devenit opacă la ceea ce, în urmă cu mii de ani, babilonienii, de exemplu, au înţeles când au pus bazele sistemului (natural) de măsurare a timpului, valabil şi astăzi, şi anume că există o legătură subtilă, care trebuie respectată, intre anatomia umană, timp şi calitatea vieţii.
Din Mesopotamia, din leagănul civilizaţiei, vine împărţirea (cu repere antropomorfice) în 12 ore zi + 12 ore noapte = 24 ore/zi, a orei în 60 de minute și minutului în 60 de secunde. Mesopotamienii au observat că, dacă se folosește degetul mare pentru a număra falangele celorlalte patru degete (arătător, mijlociu, inelar, mic), se poate număra până la 12 pe o singură mână (fiecare deget are 3 falange – 4 degete x 3 = 12 segmente).
Acesta este un sistem de numărare duodecimal (baza 12), care a fost folosit de multe popoare din antichitate. Combinând sistemul duodecimal (baza 12) cu cel sexagesimal (baza 60), care este extrem de versatil (pentru că 60 are mulți divizori: 2, 3, 4, 5, 6… ), s-a ajuns la unităţile de timp valabile şi astăzi şi care corespund mecanismelor şi ritmurilor noastre biologice, echilibrului dinamic care ne menţine în viaţă, pentru că nimic din alcătuirea noastră nu este întâmplător si separat de natură si de Univers.
Cine şi când a instituit regula “schimbării orei”?
Prima idee referitoare la schimbarea orei a apărut într-un eseu satiric, din 1784, aparţinând lui Benjamin Franklin (scriitor, om de știință, inventator, filosof politic, om de stat, diplomat american), despre cum s-ar putea economisi lumânările, dacă ne-am trezi mai devreme. De la el a rămas şi celebra zicere: “Să te culci devreme și să te trezești devreme te face sănătos, bogat și înțelept”.
Satira lui Franklin, scrisă în vremea în care a fost ambasador în Franţa, propunea parizienilor (la modul ironic) şi taxarea obloanelor de la ferestre (cine ştie, decidenţii de astăzi, dacă vor afla istoria schimbării orei, s-ar putea să vină şi cu astfel de idei năstruşnice!), raţionalizarea lumânărilor, trezirea, dimineaţa, în sunetul clopotelor de la biserică sau al tunurilor etc. În realitate, Franklin nu a propus “schimbarea orei”, ci doar sublinia o anume tendinţă spre risipă.
Prima implementare a orei de vară (Daylight Saving Time – DST) s-a făcut în oraşul Port Arthur, Ontario, Canada, în 1908, dar a fost o iniţiativă locală. De asemenea, faptul că, în SUA, la începutul secolului trecut, ora de vară ar fi fost introdusă în beneficiul fermierilor s-a dovedit a fi un fals, pentru că, în realitate, fermierii s-au manifestat hotărât împotriva unei astfel de hotărâri, care ar fi perturbat multe dintre activităţile lor.
Oficial, ora de vară a fost introdusă, pentru prima dată, în 1916, de Germania și Austro-Ungaria, în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil. Apoi, alte țări europene și SUA au adoptat practica, mai ales în timpul războaielor și crizelor energetice. După Al Doilea Război Mondial, multe țări au abandonat-o, dar au revenit la aceasta în anii 1970, în criza petrolului.
Câte țări mai schimbă ora în prezent (2025)?
În prezent, aproximativ 70 de țări mai folosesc schimbarea orei. Nu mai trec la ora de vară majoritatea țărilor din Asia, Africa și America de Sud, precum şi Rusia, China, India, Japonia, Brazilia.
În Uniunea Europeană, toate țările membre încă aplică ora de vară, ca şi Canada şi SUA, dar există discuții intense despre renunțare.
În 2018, UE a organizat un sondaj la nivel european şi peste 80% dintre respondenți au fost împotriva schimbării orei. Parlamentul European a votat, în 2019, pentru eliminarea schimbării orei, dar aplicarea finală a fost amânată (din cauza pandemiei și lipsei unui acord între state).
Care sunt efectele trecerii la ora de vară asupra organismului?
Deși pare o schimbare minoră (doar o oră în plus de lumină, seara), trecerea la ora de vară poate avea unele efecte notabile asupra organismului, mai ales în primele zile sau săptămâni după schimbare. Iată cele mai frecvente efecte, evidenţiate în diverse studii:
- Perturbarea ritmului circadian – ora de vară „fură” o oră de somn primăvara, ceea ce dereglează ritmul circadian (ceasul intern al corpului), afectând calitatea somnului (insomnii, somn superficial, treziri frecvente pe parcursul nopţii), timpul necesar pentru a adormi şi toate dau senzația de oboseală pe parcursul zilei, stres. Ritmurile circadiene (“orologiul circadian”), care se repetă la aproximativ 24 de ore, controlează succesiunea somn-veghe şi o mare varietate de alte procese biologice (metabolismul, circulaţia sângelui, secreţia unor hormoni, periodicitatea unor comportamente etc.).
- Creșterea riscului cardiovascular – studiile au arătat că, în zilele de după trecerea la ora de vară, riscul de infarct miocardic poate crește cu până la 24%. Există o ușoară creștere și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
- Scăderea capacității de concentrare – din cauza oboselii și a dereglării somnului, pot apărea dificultăți de concentrare, timp de reacție mai lent, erori la locul de muncă sau la volan.
- Efecte mai accentuate la copii și persoane în vârstă – copiii pot deveni mai irascibili sau mai somnoroși, iar vârstnicii pot resimți mai intens oboseala sau tulburările de somn.
Cum se pot atenua efectele trecerii la ora de vară?
Efectele trecerii la ora de vară pot fi atenuate prin câteva măsuri, de care să ţinem seama din timp – punerea ceasurilor înainte cu o oră sâmbătă seara și mersul la culcare cu 15-20 minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării, expunerea, dimineaţa, la lumină naturală, cât mai repede posibil, chiar şi în zilele înnorate, evitarea cafelei şi a alcoolului seara, mișcare ușoară în timpul zilei. Dacă este posibil, ar trebui să ne trezim la aceeași oră şi în weekend, ceea ce poate face dimineața de luni mai ușor de suportat.
Ce înseamnă ora de iarnă și ora de vară pentru România?
Ora de iarnă (GMT+2) este ora standard, cea apropiată de poziția geografică a României. Ora de vară (GMT+3) este ora care „mută” ceasul cu o oră înainte, oferind mai multă lumină seara.
Chiar dacă s-a propus, la nivelul Comisiei Europene, încă din 2019, ca fiecare ţară să decidă dacă menţine sau nu permanent ora de vară/ ora de iarnă, până la acest moment nu s-a ajuns, la noi, la vreun rezultat concret.
Unele sondaje neoficiale au arătat că mulți români ar prefera ora de vară permanentă, pentru că se întunecă mai târziu (ar fi mai mult timp pentru plimbări, pentru diverse alte activități), creează impresia de zi mai lungă”, mai ales după serviciu.
Totuși, experții în sănătate și cronobiologie (ritm circadian) recomandă ora de iarnă ca oră permanentă – este mai bună pentru sănătate, somn și bioritm, se aliniază mai bine cu lumina naturală, deci corpul se adaptează mai ușor.
Deocamdată, nici UE nu a decis eliminarea schimbării sezoniere a orei, astfel încât fiecare țară să aleagă singură ce oră permanentă va păstra, dar nici România nu are o poziţie oficială în acest sens.
