Manuscrisul Voynich reprezintă și astăzi un mister: în pofida cercetărilor efectuate, nimeni nu a reușit să descifreze limbajul în care este scris. Ce mesaj transmite acest manuscris, ce am putea afla dacă l-am putea citi? Poate informații despre o cultură necunoscută nouă, poate un secret, o cheie pentru descifrarea unor enigme.
Misterul i-a pasionat pe mulți: pare a fi într-adevăr o poveste dintr-o carte de ficțiune, însă acest manuscris este cât se poate de real. Documentul intră în atenție în anul 1912, atunci când anticarul Wilfried Voynich descoperă această scriere la un colegiu iezuit din Roma, un vechi castel.
De ce este manuscrisul Voynich un mister?
Nimeni nu a reușit să descopere proveniența sa sau autorul său. Se poate spune doar că este vechi, datarea cu carbon dovedind că documentul a fost redactat în secolul al XV-lea. Nici o metodă de lingvistică, criptologie, paleografie sau informatică nu a putut descifra limbajul folosit în cadrul scrierii, astfel că există doar ipoteze asupra ceea ce conține. Ilustrațiile conținute, deși pot fi înțelese, fac misterul și mai complicat.
Manuscrisul Voynich are în jur de 250 de pagini scrise într-un limbaj misterios, scris de la stânga spre dreapta. Literele și cifrele au blocat cei mai buni experți care nu au reușit să ofere un cod de descifrare. Experții pot doar să ofere informații care dovedesc că este vorba de un limbaj și nu de o înșiruire fără sens: limbajul arată familiar, însă rămâne neinteligibil; cuvintele se repetă, există un pattern, au fost chiar recunoscute litere din alfabetul roman, cifre arabe, rune și simboluri alchimice. Sensul însă rămâne un adevărat mister: experții spun că nu poate fi vorba decât de o scriere codată, iar cifrul de descifrare a fost pierdut în timp.
Ilustrațiile, deși nu sunt desenate cu măiestrie, adaugă la acest mister: sunt reprezentate ființe umane, mai exact femei care se îmbăiază în cazane ciudate, plante, simboluri zodiacale, astre, însă nici măcar una dintre aceste ilustrații nu a putut explica conținutul manuscrisului (astrele și plantele desenate, de exemplu, nu au corespondent în realitate). Doar două dintre desene par a fi fost identificate: unul care reprezintă o floarea soarelui, o alta care reprezintă ardeiul iute cayenne.
Se presupune că acest manuscris este fie o scriere de alchimie, fie o scriere de medicină (în acele timpuri, medicina era bazată și pe rețete magice); o altă ipoteză este că documentul conține diverse secrete ale unui ordin religios; alții oferă o ipoteză extremă: ar fi o scriere pe care ne-au dedicat-o extratereștrii, o carte pe care o civilizație extraterestră ne-a oferit-o.
Un alt fapt de interes: în manuscris a fost găsită o autentică scrisoare cu data de 19. 08. 1666 care îi fusese adresată lui Athanasius Kircher, în acea vreme un cercetător lingvist care lucra la descifrarea faimoaselor hieroglife. Autorul scrie că manuscrisul a fost achiziționat de către împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg, care credea că documentul reprezintă o cheie a secretului transformării metalelor în aur.
Au existat desigur și voci care au declarat că manuscrisul Voynich este un fals, doar o farsă a istoriei. A existat bănuiala că anticarul Voynich ar fi creat documentul, însă simplul fapt că acesta nu a profitat de scriere, refuzând să se despartă de ea și să o vândă îl absolvă de bănuială. În plus, experții au confirmat faptul că documentul are o vechime considerabilă, fiind din secolul al XV-lea. Alții au presupus că este opera unui astrolog cunoscut numit John Dee, care l-ar fi redactat în ideea de a-l vinde pe bani buni împăratului Rudolf al II-lea, care credea în alchimie și în posibilitatea transformării metalelor în aur.
Manuscrisul Voynich este păstrat din anul 1969 la Universitatea Yale, în cadrul secției de cărți și manuscrise rare.
Imi pace ce postati,tineti-o tot asa 😀