Vestigiile fosile ale unor specii de animale preistorice sunt marturie a existentei dinozaurilor pe teritoriul tarii noastre.
In Muntii Padurea Craiului, in depozitele de bauxita de la Cornetu s-au gasit ramasitele fosile ale unor dinozauri care conform paleontologilor au trait cu milioane de ani in urma, in perioada Cretacicului inferior a erei Mezozoice. Aceste descoperiri importante din anul 1978 au fost precedate de scoaterea la iveala a celebrului dinte de Megalosaurus de la Cernavoda, care amintea tot de fauna din perioada Cretacicului. Acest dinozaur a fost un teropod carnivor care a frecventat peisajul cretacic si jurasic al Europei.
In osuarul din Padurea Craiului, fosilele constau in fragmente de oase dezmembrate, care nu aveau articulatii intre ele, probabil ramase de la animale mancate in mare parte de fioroasele carnivore ale acelei perioade a erei Mezozoice.
Ramasitele fosile de la Bornetu din Bihor atesta ca in perioada Cretacicului pe teritoriul unde azi se afla tara noastra au trait dinozauri cu picioare de pasare, care fac parte din categoria ornitopodelor. Acestea aveau mersul biped sau semibiped, alergau mai mult pe membrele posterioare care erau mai robuste, iar coada le servea drept balansoar sau sprijin ca un picior suplimentar cand se aflau in repaus.
Ornitopodele au reprezentat cel mai mare numar de dinozauri erbivori din perioada Cretacicului. Dimensiunile lor corporale erau mari: aveau lungimea corpului de 5-10 m si greutatea de 4-5 tone. Speciile de ornitopode care au trait in Jurasic sau Triasic erau mai mici, lungimea corpului lor nu depasea 1-1,5 m.
Una dintre aceste specii de ornitopode este dinozaurul Dryosaurus, care era o reptila erbivora ce se deplasa biped (desi avea membrele anterioare destul de bine dezvoltate) si avea lungimea de 2-3 m. Dintre ramasitele fosile ale acestei specii fac parte: un dinte, zeci de oase ale centurilor, membrelor anterioare si posterioare, dar si cateva sute de vertebre.
De asemenea la Cornetu s-au descoperit si fragmente de ramasite fosile ale unei specii numite Valdosaurus care a trait in Cretacic, acum 125 milioane de ani. Era un animal preistoric biped, avea membrele posterioare lungi, musculoase si puternice, ajungea la lungimea corpului de 3 m.
Iguanodonul este un alt dinozaur ale carui ramasite fosile au fost gasite pe teritoriul tarii noastre. Acesta era un animal preistoric ce putea ajunge la lungimea corpului de 5-10 m si inaltimea de 3-5 m cand se ridica biped pe cele doua membre posterioare. Pozitia bipeda ii permitea sa rupa crengile cu frunze fragede ale copacilor, pe care apoi le culegea cu limba prehensila ca la girafe.
Avea craniul ca de cal, iar maxilarele inzestrate cu dinti numerosi, bine ascutiti, cu multe creneluri sau in forma de spatula. Membrele anterioare erau mult mai subtiri si mai scurte decat cele posterioare terminate cu degete rotunjite, prevazute cu gheare groase ca niste copite. Corpul sau era acoperit cu piele ce prezenta tuberculi convecsi, dar fara solzi ososi.
Celurosauridele sau teropodele care apartin genului Aristosuchus sunt si ele amintite in cadrul descoperirilor paleontologice de la Cornetu. Acestea insa sunt in numar mai mic si destul de rare. Astfel de animale preistorice aveau mersul biped sau semibiped, capul mic si coada lunga, iar lungimea corpului de 2-3 m. Ele erau de fapt dinozauri de prada fiorosi si agili, numiti Aristosuchus si convetuiau in peisajul Cretacic alaturi de ornitopode.
Megalosaurusul pannoniensis este un alt dinozaur care facea parte din grupul carnosaurienilor bipezi sau teropodele ce traiau izolat in perioada Cretacicului superior de pe teritoriul unde azi se afla Europa. Ramasitele fosile ale acestei specii au fost gasite in Bazinul Hateg din tara noastra.
O alta specie ale carei fosile au fost descoperite in Bazinul Hateg este Titanosaurus dacus. Acest dinozaur era foarte mare, avea greutatea de 3 tone si masura in jur de 6 m. Se deplasa pe toate cele patru picioare si era erbivor. In comparatie cu speciile de sauropozi care reprezentau uriasii din perioada Cretacicului am putea spune ca Titanosaurus dacus era un animal destul de mic, ce nu impresiona prin dimensiunea corporala.
O alta specie de aici care a fost o noutate pentru stiinta este Orthomerus transsylvanicus. In apropiere de Alesd s-au gasit fragmente fosile ale unor specii noi precum sunt: Nothosaurus transsylvanicus, Placodus gracilis si Tanystrophaeus biharius.
In Bazinul Hateg au fost descoperite ramasite fosile de ornitopode. Acestea erau dinozauri cu picioare de pasare. Dintre ele amintim specia Rhabdodon ce avea lungimea corpului de 4 m si se asemana putin cu dinozaurul Iguanodon.
Alte ramasite atesta existenta dinozaurilor cu cioc de rata, care fac parte din genul Orthomerus si sunt clasificati de paleontologi in grupul hadrozaurilor.
Struthiosaurus transsylvanicus este o alta specie de animal preistoric ale carei ramasite fosile au fost gasite in Hateg. Un astfel de dinozaur avea lungimea corpului de 3 m si impresiona prin capul mic, gatul lung, carapacea tepoasa care ii acoperea si proteja corpul.
Alte vietuitoare preistorice ale caror fragmente fosile au fost descoperite in bazinul Hateg sunt anumite specii de broaste testoase, crocodili si pterozauri.
In jurul localitatii Alesd s-au gasit mai mult de 150 de esantioane fosile ce atesta o fauna formata din soparle de apa (specia Nothosaurus), reptile-girafe (specia Tanystrophaeus), soparle cu carapace sau placodontele ce duceau un mod de viata amfibiu (specia Placodus, Placochelis), soparle-pesti (specia Mixosaurus).
In literatura de specialitate ce tine de paleontologie se gasesc lucrarile lui F. Nopcsa care impresioneaza mai ales prin descrierile ramasitelor fosile ce dateaza din perioada Cretacicului, descoperite in bogatul osuar din Bazinul Hateg al Romaniei.
